Masterplanul de transporturi prezentat Comisiei Europene de către guvernul de la Bucureşti arată că pe ruta Piteşti – Sibiu va fi construit un drum expres, nu autostradă, în timp ce autostrada care va traversa Carpaţii va fi pe traseul Ploieşti-Brasov -Sibiu.
Informaţiile apar pe forumul construim-românia.ro, unde a fost postat un extras din documentul pe care Guvernul nu l-a făcut încă public.
Reţeaua de drumuri care trebuie construită, aşa cum apare în strategia de transport – Master Plan, prevede un număr redus de autostrăzi şi multe drumuri expres.
Guvernul abandonează autostrada Piteşti-Sibiu şi face drum expres
Potrivit hărţii publicate pe forumul Construim România, Piteşti-Sibiu este drum expres, şi nu autostradă, aşa cum era în varianta din luna aprilie a Master Planului, prezentată de ministrul de atunci al transporturilor, Dan Şova.
Master Planul propune, în schimb, o autostradă Ploieşti – Braşov – Sibiu, pentru a face legătura cu autostrada A1, spre vestul ţării, până la graniţa cu Ungaria, aflată în construcţie.
Guvernul argumentează, printr-o analiză comparativă în 10 puncte, avantajele schimbării traseului de traversare a Carpaţilor, ruta Piteşti – Sibiu având doar două agumente în favoarea ei:
- se află pe Coridorul IV european, pe reţeaua TEN-T de bază
- viteza de deplasare – cea de pe actuala infrastructură este sub 70% din cea de pe o potenţială autostradă, în timp ce pe traseul pe Valea Prahovei diferenţa de viteză de deplasare între atuala infrastructură şi o autostradă ar fi mai mică.
Altfel, la evaluarea tuturor celorlalte criterii, o autostradă Piteşti-Sibiu iese în dezavantaj.
În privinţa costurilor, Guvernul susţine că ar fi şi mai scumpă decât ruta Ploieşti – Sibiu. Costurile estimate, fără TVA, pentru ruta Ploieşti – Sibiu sunt de 1,9 miliarde de euro, în timp ce pentru Piteşti-Sibiu sunt de 2,2 miliarde de euro. În schimb, dacă este drum expres, lucrurile se schimbă şi costul estimat este de 1,97 de miliarde de euro.
Ceea ce guvernul nu trece în argumentele și calculele sale: Aflându-se pe coridorul european, autostrada Pitești-Sibiu ar putea fi construită cu bani europeni, în timp ce cealaltă rută de traversare a Carpaţilor poate fi finanţată prin parteneriat public-privat, resurse bugetare şi/sau împrumuturi.
Contribuţia financiară a statului român ar fi, pentru autostrada Piteşti – Sibiu, de 15%, restul de 85% fiind bani europeni. În astfel de condiţii, la un calcul simplu, din costul estimat de 2,271 de miliarde de euro, contribuţia statului român ar putea fi de doar 340,65 de milioane de euro.
În plus, Guvernul arată că nici măcar ca şi drum expres, ruta Piteşti – Sibiu nu este printre cele mai rentabile. Cu o rentabilitate de doar 9,3%, cei 115 km de drum expres, construiţi cu un cost estimat, fră TVA, de 1,977 de miliarde de euro, se situează doar pe locul 10 între drumurile expres propuse de guvern.
Prin comparaţie, pe primul loc este centura de sud a Bucureştiului (35 de km construiţi cu 176 de milioane de euro), iar trasee mai rentabile sunt Suceava – Siret (38 de km cu 186 de milioane), Buzău – Focşani (80 de km cu 500 de milioane de euro) sau Turda – Halmeu (187 de km cu 975 de milioane de euro).
Un alt argument al executivului in favoarea traseului Polieşti – Sibiu este că o astfel de rută leagă şi sudul de vest şi vestul de estul României. Această legătură s-ar face printr-o nouă autostradă, Braşov – Bacău, 158 de km al căror cost estimat, fără TVA, este de 2,068 de miliarde de euro.
Aproape 478 de km de autostradă şi 2.200 de km de drumuri expres
Lista proiectelor guvernului prevede construirea a 478,6 km de autostradă, la un cost total estimat de 5,05 miliarde de euro. Dintre aceştia, costurile (fără TVA) autostrăzii transcarpatice sunt estimate, fragmentat, astfel:
- Sibiu-Brasov: 103 km cu 690 de milioane de euro
- Ploieşti – Comarnic: 49 km cu 310 milioane de euro
- Comarnic – Braşov: 54km cu 1, 117 miliarde de euro
Mai mult rute pe care fuseseră iniţial gândite autostrăzi au fost retrogradate la categoria de drum expres:
- Buzău – Brăila – Galaţi,
- Ploieşti-Buzău-Focşani
- Târgu Mureş-Iaşi.
A dispărut varianta de autostradă Bucureşti – Alexandria – Craiova şi s-a transformat în drum regional.
Comisia Europeană are rezerve privind Master Planul
Masterplanul de transporturi a fost analizat de Comisa Europeană, care a formulat anumite rezerve
Oficiali din domeniu ai Comisiei Europene consultaţi de cursdeguvernare.ro spun că motivele de îngrijorare ţin de câteva principii:
- Comisia doreşte criterii puţine şi clare pentru proiectele asumate- oficialii de la Bruxelles vor să se asigure că proiectele agreate de autorităţile române fac parte din reţeaua TEN-T şi că sunt viabile din punct de vedere economic
- Oficialii europeni vor să se asigure că nu există alte criterii care să dilueze aspectele importante în viziunea comisiei.
- Autorităţile române trebuie să se angajeze că menţin o reţea de căi ferate sustenabilă
- Master Planul trebuie să stipuleze foarte clar guvernanţa transporturilor; cine, ce şi care sunt atribuţiile exacte ale autorităţilor ce gestionează domeniul transporturilor
- Comisia doreste implementarea strategiei europene de transport intermodal
- Comisiei îi este neclar dacă vor exista criterii suplimentare (altele decât apartenenţa la TEN-T şi eficienţa economică) de selecţie a proiectelor şi care vor fi efectele acestor noi criterii asupra reţelei de transport europene
Un răspuns
Autostrazile sunt arterele economiei. Fara artere, corpul nu poate trai. Acest lucru este extrem de clar vizibil in economia noastra. (respect si admiratie totala pentru firmele romanesti care fac business adevarat si reusesc sa supravietuiasca!).
Revenim la autostrazi : Renault si Ford au avut autostrazi promise in pachetele initiale. Ele nu exista nici azi.
Daimler nu a facut fabrica datorita lipsei autostrazilor.
Si cati alti investitori de calibru, sau mai mici, or fi renuntat din aceeasi cauza?
Sa facem un pic de socoteala, naiva :
– sunt create locuri de munca pentru constructie;
– sunt create locuri de munca pentru intretinere;
– sunt create locuri de munca direct la autostrada – benzinarii, restaurante, hoteluri.
– in plus existenta lor aduce investitori – business-ul incepe sa pulseze, corpul vine la viata si la dezvoltare;
– nu mai vorbesc de turism.
Sa ne gandim ce inseamna sa mergem de la Constanta la Oradea in 6 ore, legal, relaxat. Scade numarul de accidente, ai potential de business imediat ce ajungi la destinatie.
Sa ne gandim cu cat ar scadea poluarea (simpla coada Predeal Comarnic din fiecare week end ar disparea).
Sa ne gandim cum s-ar deschide accesul in zone splendide : Muntii Baiului, zona dintre Brasov si Fagaras, zona Carpatilor Orientali (Tg Mures – Iasi), etc.
Sa ne gandim la avantajele strategice – miscarea rapida a unor trupe militare.
Dar auzim acum ca nu sunt bani : nici pentru constructii, nici pentru intretinere.
Cred ca este exact invers : ministrii sunt in posturile lor tocmai pentru a rezolva finantarea acestor sisteme vitale.
Cred ca abordarea este deficitara. Oricat de bune sunt drumurile rapide, daca ne uitam la tarile dezvoltate din Europa, putem vedem ca au retele puternice de autostrazi : Germania, Olanda, Franta, Italia, Austria.
Au trectu 25 de ani! Cata rabdare sa mai avem?