joi

25 aprilie, 2024

19 noiembrie, 2020

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ISCI) din Râmnicu Vâlcea dezvoltă în prezent trei prototipuri de mașini electrice, două dintre acestea folosind ca mijloc de propulsie pila de combustibil cu hidrogen.

Cele trei proiecte au fost prezentate președintelui Klaus Iohannis, care a vizitat joi ISCI. Cea mai avansată dintre cele trei aplicații este un autovehicul electric utilitar. Hidrogenul folosit pentru propulsia vehiculului este produs din surse regenerabile de energie în cadrul institutului. Acesta este comprimat și stocat la presiune înaltă în rezervorul amplasat la bord.

Pila de combustibil cu hidrogen încarcă bateria mașinii pentru a mări autonomia acesteia. În duba mașinii se află sistemele energetice electrice de conversie a energiei de la pila pentru baterii și rezervorul de hidrogen.


Timpul de reîncărcare a rezervorului cu hidrogen este de aproximativ 3 minute, iar autonomia maximă este de aproximativ 320 km.

„Cele două proiecte ale Institutului, în valoare de peste 23 de milioane de euro, alocate prin Programul Operațional Competitivitate, vor crește capabilitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a Institutului în ceea ce privește energia pe bază de hidrogen și domeniul nuclear. Dacă dorim soluții eficiente pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de hidrogen, precum și rafinarea soluțiilor de stocare a energiei sunt cruciale”, a spus Klaus Iohannis.

Fonduri europene pentru proiecte de cercetare în domeniul hidrogenului

Guvernul a anunțat la sfârșitul lunii mai că va sprijini activitatea de cercetare în domeniul hidrogenului ca sursă alternativă de energie. România are un Memorandum pentru înfiinţarea HUB-ului Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice ROHYDROHUB. La sfârșitul lunii iunie, Ministerul Fondurilor Europene anunța că au fost semnate cu ISCI doua proiecte în valoare de 23 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii mari de cercetare în România.

O parte din bani urmau să fie alocaţi pentru soluţii de stocare a energiei pe bază de hidrogen şi pentru dezvoltarea de parteneriate şi colaborări care facilitează transpunerea tehnologiei de laborator în mediul comercial.


Celelalte fonduri urmau să fie investite în extinderea infrastructurii naţionale pentru separarea tritiului si deuteriului.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: