duminică

10 decembrie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iunie, 2018

Cătălin Ioniţă (foto), care a demisionat marți din poziția de șef al Poliției Române, iar miercuri a fost pus sub urmărire penală pentru fapte de corupție, a revenit joi pe postul de director general al Direcţiei Generale Anticorupţie, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

MAI explică într-un comunicat că el a revenit pe funcţia câştigată prin concurs, potrivit legii, respectiv director general al Direcţiei Generale Anticorupţie.

În plus, spune MAI, nu a primit nicio înștiințare oficială privind punerea sub urmărire penală a acestuia:


Conform prevederilor legale, un poliţist poate fi eliberat dintr-o funcţie ocupată prin concurs în cazul în care pe numele său a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi dobândeşte calitatea de inculpat.

Facem precizarea că în acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu a primit nicio informare oficială de la vreo instituţie a statului cu privire la punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva acestuia.

Astfel, în acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu este în situaţia legală care să permită schimbarea domnului chestor principal Cătălin Ioniţă din postul de director general al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Acest lucru se poate face numai la solicitarea acestuia.


De asemenea, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie. – spune comunicatul Ministerului de Interne.

Miercuri, Cătălin Ioniță declara, la intrarea în sediul DNA, referitor la demisia de la conduecrea Poliției Române : „Am fost citat în 18 iunie pentru a mi se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect într-un dosar. Am considerat că este de datoria mea să fac un pas înapoi pentru a proteja imaginea Ministerului de Interne şi a Poliţiei Române. Demisia mea este un gest de demnitate şi onoare”.

Chestorul este acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii, în formă continuată.

Faptele de care este acuzat, descrise de DNA:

1. Suspectul Ioniță Alexandru-Cătălin, în perioada 2009 – 2010 când îndeplinea funcția de șef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1 București, a pretins de la suspecta Dinu Petruța (persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de aproximativ 18 hectare, în localitatea Popești-Leordeni, județul Ilfov) cedarea cu titlu gratuit a unei suprafețe de 4 hectare din suprafața respectivă, promițând în schimb că îi va determina pe funcționarii publici cu atribuții în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie.
În aceste împrejurări, suspecta Dinu Petruța a promis cedarea cu titlu gratuit a celor 4 hectare de teren suspectului Ioniță Alexandru-Cătălin.

Ca urmare a demersurilor făcute de suspect, la data de 03 decembrie 2010, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a județului Ilfov a emis titlul de proprietate în favoarea suspectei Dinu Petruța și a altor trei persoane asupra a 18,17 hectare.

Ulterior, la data de 19 martie 2015, persoanele beneficiare ale terenului au vândut întreaga suprafață suspectului Ioniță Alexandru-Cătălin și unei alte persoane din familia acestuia.

Conform înțelegerii anterioare, cumpărătorii au achitat doar prețul de 70.000 de euro pentru suprafața de 14 hectare (prețul convenit fiind de 5.000 euro/hectar), restul de 4,17 hectare fiind cedate cu titlu gratuit.

2. În declarațiile de avere din perioada 2015 – 2018, suspectul Ioniță Alexandru-Cătălin a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la terenul în cauză, de fiecare dată menționând doar o suprafață de 18.174 m2 (1,8 hectare), adică 10% din suprafața reală dobândită.

A fost numit la conducerea Poliției Române după scandalul care a dus la căderea Guvernului Mihai Tudose

Pe 10 ianuarie, premierul Mihai Tudose i-a cerut demisia minsitrului de Interne, Carmen Dan, pentru că l-a mințit în legătură cu Cătălin Ioniță:

“Şeful Poliţiei a fost înlocuit. Aveam o propunere. Am aflat că acel domn nu doreşte şi refuză, nu puteam să demit pe cineva şi să las Poliţia necondusă. Supărarea mea faţă de ministrul de Interne este următoarea. Am întrebat-o dacă e adevărat că refuză şi mi-a spus că nu. La prânz l-am sunat pe domnul chestor (n.r.: Cătălin Ioniţă) să îl întreb eu. Dialogul a fost cam aşa: Sunt premierul, doriţi această funcţie? şi mi-a spus: Domnule premier, permiteţi să raportez: M-am prezentat cu un raport la doamna ministru în care i-am spus că refuz, de atunci stau în antecameră, mi-a zis să aştept. Dacă un ministru îşi permite să mă mintă, nu mai am ce să lucrez cu ea. Domnia şi-a manisfestat intenţia de luni şi i-am spus că accept demisia dacă şi-o dă. Dacă va fi lăsată şi-o va da”, explica Mihai Tudose, într-un interviu.

(Citiți și: Mihai Tudose: Nu pot să mai lucrez cu un ministru care minte. Dacă va fi lăsată, Carmen Dan își va da demisia)

Cinci zile mai târziu, cel care își dădea demisia era premierul, nu ministrul Carmen Dan, apropiată a lui Liviu Dragnea.

Iar Cătălin Ioniță era numit șef al Poliției Române, de către prmeierul inetrimar Mihai Fifor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Dincolo de umorul negru , avem o aplicare cu cinism si dupa manual a unei celebre directive bolsevice adaptata la prezentul istoric :

    Directiva 42. ” Se interzice judecarea sau chiar criticarea publică a acelor conducători numiţi de către partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulţumirea angajaţilor. În cazuri drastice se recheamă din funcţie, fiind numiţi în poziţii similare sau superioare. La sfârşit, trebuie puşi în funcţii de conducere şi ţinuţi în evidenţă drept cadre de rezervă pentru perioada schimbărilor ulterioare( s.n.).”

    Directivele NKVD din 1947 pentru tarile din orbita sovietica

    ( Cristopher Andrew & Oleg Gordievski – KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov , Editura ALL, Bucuresti, 1994, p.487-492)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Dincolo de umorul negru , avem o aplicare cu cinism si dupa manual a unei celebre directive bolsevice adaptata la prezentul istoric :

    Directiva 42. ” Se interzice judecarea sau chiar criticarea publică a acelor conducători numiţi de către partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulţumirea angajaţilor. În cazuri drastice se recheamă din funcţie, fiind numiţi în poziţii similare sau superioare. La sfârşit, trebuie puşi în funcţii de conducere şi ţinuţi în evidenţă drept cadre de rezervă pentru perioada schimbărilor ulterioare( s.n.).”

    Directivele NKVD din 1947 pentru tarile din orbita sovietica

    ( Cristopher Andrew & Oleg Gordievski – KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov , Editura ALL, Bucuresti, 1994, p.487-492)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 80 (al 21-lea, socotindu-se în sens invers)

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: