Miniștrii economiei și ai afacerilor din Franța, Germania și Italia au început luni discuțiile pe detaliile unui set legislativ menit să reducă birocrația și cerințele europene de suprareglementare pentru întreprinderi. „Directiva omnibus” cuprinde mai multe prevederi legislative și e un fel de ”ordonanță trenuleț” care vizează mai multe direcții.
Demersul, scrie Euractiv, răspunde cererilor formulate de industrii pentru adoptarea unui acord industrial european și este urmarea unor discuții și analize care arată că UE are, din cauza reglementărilor și birocrației, o problemă de competitivitate cu concurenții săi globali.
Argument francez: ”Europa nu trebuie să fie continentul birocrației”
Bruno Le Maire, ministrul francez al economiei și finanțelor, va discuta o revizuire „a tuturor standardelor europene” cu ministrul german al economiei, Robert Habeck, și cu ministrul italian al afacerilor, Adolfo Urso, într-o întâlnire la Paris, luni.
Întâlnirea miniștrilor va fi sub motto-ul „competitivitate, productivitate și tehnologii verzi”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al economiei, care însă nu a dorit să ofere detalii cu privire la ceea ce ar putea fi convenit.
„Europa trebuie să fie continentul prosperității. Nu trebuie să fie continentul birocrației,” a declarat Bruno Le Maire jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că blocul format din 27 de țări „trebuie […] să simplifice drastic regulile și standardele europene”.
„Voi propune o directivă omnibus pentru revizuirea tuturor standardelor europene cu scopul de a le simplifica, uniformiza sau aboli,” a spus Le Maire.
Declarația Antwerp – când industria stoarce politicile competitivității
Oficiul ministrului francez a declarat că sentimentul de urgență al lui Bruno Le Maire este „total” împărtășit de omologii săi.
Concentrându-se pe rute legislative pentru reducerea cerințelor impuse întreprinderilor, întâlnirea de luni pare să se alinieze unor priorități cheie pentru următoarea Comisie Europeană, conform apelurilor formulate în februarie de către principalele industriali ai UE, asociații și sindicatele din sectorul de producție, ca parte a așa-numitei Declarații Antwerp.
Manifestul industrial a introdus formal cererea pentru un „Acord industrial european” care să completeze Pactul verde UE și a cerut ca o propunere „omnibus” să fie „primul act legislativ prezentat în următorul ciclu instituțional al UE”.
O astfel de lege ar trebui să „ia măsuri corective cu privire la toate reglementările relevante existente ale UE”, a precizat, urmărind obiectivul de a „elimina incoerența reglementară, obiectivele conflictuale […] și supra-raportarea”.
Manifestul Antwerp a cerut, de asemenea, Comisiei următoare să „instaleze un prim vicepreședinte” responsabil de implementarea și alinierea obiectivelor acordului industrial, în toate unitățile executive și legislative UE.
În așteptarea raportului privind stimularea pieței unice
Momentul întâlnirii de luni nu este o coincidență, deoarece legislatorii UE așteaptă, săptămâna viitoare, un raport privind stimularea pieței unice lucrat de fostul prim-ministru italian Enrico Letta – care îl va prezenta liderilor UE la summit-ul lor din 17 aprilie.
Blocul și-a pus mari speranțe atât în raportul lui Letta, cât și într-un set separat de recomandări privind consolidarea competitivității, așteptate să fie conturate de fostul președinte al BCE, Mario Draghi, în iunie.
Argumente contra – sar ONG-urile focusate pe climă
Cu toate acestea, ONG-urile avertizează împotriva riscului de relaxare a standardelor reglementare – temându-se în special că o lege omnibus ar putea face parte dintr-o agendă mai largă de dereglementare.
„O propunere Omnibus, așa cum este menționată în declarația Antwerp, ajută industra să facă din competitivitate o prioritate mai mare în legislația UE”, a declarat Nina Holland, cercetător la Corporate Europe Observatory.
Astfel de cereri ar putea constitui un impuls pentru „slăbirea legislației sociale și de mediu pe care ei pretind că le afectează competitivitatea”, a spus Holland.
Cu toate acestea, Marco Mensink, director general al Consiliului European al Industriei Chimice (CEFIC), care a coordonat Declarația Antwerp, a declarat pentru Euractiv că nu este deloc o agendă de dereglementare, ci mai degrabă „o strategie de implementare a Pactului verde”.
În opinia sa, Comisia ar trebui să elaboreze o listă a „blocajelor practice” cu care se confruntă companiile atunci când doresc să investească în tehnologii verzi, pentru a „obține o privire de ansamblu asupra modului în care pot integra mai bine diferitele politici și legi și/sau a elimina aceste obstacole”.
„Dar dacă vrei să implementezi Pactul verde în timpul rămas, trebuie să te asiguri că reglementările sunt concise și coerente […], și că aceste blocaje, pe care nu le poți anticipa pe toate, sunt îndepărtate,” a spus Mensink.
Îngrijorări legate de competitivitate
Întâlnirea vine și într-un moment în care întreprinderile europene își intensifică avertismentele cu privire la o recesiune industrială, deoarece Europa a crescut mult mai lent decât competitorii globali în ultimii ani – o decalare pe care întreprinderile o atribuie prețurilor ridicate la energie și, conform BusinessEurope, un „tsunami” de legi noi care spun că au fost adoptate la Bruxelles în cadrul ciclului legislativ actual.
Într-un document comun privind reducerea birocrației prezentat de ministerele economiei german și francez în octombrie, cele două țări au pus bazele pentru o mai largă susținere a competitivității blocului.
Asalt împotriva birocrației
Documentul a subliniat în mod deosebit că nu intenționează să reducă „ambiția politică a blocului și standardele asociate”, ci se concentrează în schimb pe reducerea poverii și obstacolelor reglementare pentru întreprinderi.
De asemenea, documentul a îndemnat Comisia să stabilească un „Plan de acțiune ambițios pentru reducerea birocrației” care ar trebui să permită statelor membre să conducă eforturile de reducere a birocrației.
În martie anul trecut și ulterior, în discursul său despre Starea Uniunii din septembrie, președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, și-a angajat să reducă obligațiile de raportare pentru companii cu 25%.
”Ordonanța trenuleț”: modelul românesc, modelul european
Conceptul românesc al ”ordonanței trenuleț” este aplicat în UE prin intermediul așa-numitelor legi „omnibus” prin care o singură măsură legislativă poate modifica mai multe alte reglementări, combinând mai multe subiecte. Spre deosebire de România, care în ultima vreme apelează frecvent la acest tip de legislație, ultima „directivă omnibus” adoptată de UE a fost în 2019, când au fost modificate patru directive care vizau practicile comerciale incorecte și transparența prețurilor.
(Citiți și: ””Declarația de la Anvers”: industria europeană se trezește din pumni. Ursula von de Leyen a participat la o întâlnire cu ușile închise cu marii industriași”)
(Citiți și: ”Franța și Germania se revoltă împotriva Bruxelles: Cifrele și ”ghiuleaua legată de picior””)
***
