joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 septembrie, 2022

Poate că niciodată venirea iernii nu a stârnit atât de multă îngrijorare în UE, ca în acest început de toamnă.

Criza energetică antrenează ca un tăvălug, o serie de reacții în lanț care afectează nivelul de trai al cetățenilor, industria și mediul de afaceri deja slăbite de criza sanitară și care ridică o mare provocare la adresa lidership-ului politic.

Destul de repede de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia,  Uniunea Europeană a venit cu soluții care să rezolve cele două fațete ale crizei energetice, și anume asigurarea necesarului de combustibil din alte surse decât din Rusia și stoparea creșterii accelerate a prețurilor. Nu revin asupra pachetelor de măsuri propuse pentru că sunt poate cele mai mediatizate decizii ale ”birocrației de la Bruxelles”.


Aș vrea însă să aduc în atenție două aspecte, unul aflat în lumina reflectoarelor și care este dezbaterea momentului, mă refer la plafonarea prețurilor și unul despre care vorbim mai puțin – taxarea profiturilor extraordinare.

Plafonarea prețului la gaze a deschis o dezbatere destul de amplă, cu argumente pro și contra. Multe voci pun sub semnul întrebării eficiența acestei propuneri, motivând că este o încălcare a regulilor pieței libere, care pe termen mediu și lung va distorsiona piața energetică europeană.

Eu sunt un susținător al plafonării prețurilor la gaze naturale, din două motive.

În primul rând, noi nu trăim acum vremuri obișnuite, ci suntem în plin război iar piața liberă deja nu mai funcționează după regulile ei tradiționale. Sunt convins că odată cu încetarea războiului, piața liberă va reveni la mersul ei firesc, iar intervenția asupra prețurilor va înceta și ea.


Și mai important însă, consider că cea mai eficientă cale de a proteja cetățenii este plafonarea prețurilor la energie. Să nu uităm că nivelul prețului energiei și combustibililor influențează prețul celorlalte produse, iar în acest moment cetățenii nu au doar povara facturilor la energie, ci trebuie să facă față și unei inflații galopante. Dacă guvernele naționale preiau o parte din costul facturilor la energie electrică și gaze naturale, rezolvăm doar o parte a problemei, iar inflația poate continua să crească nestingherită. Plafonarea prețului la gazele naturale și  energie electrică cred eu că este o soluție care rezolvă, măcar parțial, două mari probleme.

Și dacă tot am vorbit despre funcționarea pieței libere, distorsionată de războiul pe care îl trăim,

propun să ne uităm și la participanții la piața energetică care, conform unor anchete instituționale, înregistrează profituri cu mult mai mari decât cele în vremuri obișnuite.

De exemplu, una dintre principalele concluzii ale investigației realizate în iulie anul acesta, de Autoritatea Federală pentru Competiție din Austria, asupra felului în care funcționează piața austriacă a stațiilor de alimentare cu combustibil, arată că: ”Această creștere mai puternică a prețurilor la motorină și benzină la benzinării, care nu poate fi explicată prin creșterea prețurilor la țiței, a condus la triplarea marjelor brute ale rafinăriilor în aceeași perioadă de timp. Marjele brute ale rafinăriilor au crescut cu aproximativ 14 cenți pe litru pentru motorină și cu aproximativ 20 cenți pe litru pentru benzină.” [1]

Un alt exemplu este dat de investigația Autorității pentru competiție și piețe din Regatul Unit al Marii Britanii, tot privitor la funcționarea pieței carburanților și care admite că deși majorarea prețurilor carburanților este cauzată și de creșterea prețului internațional al țițeiului, în urma războiul purtat de Rusia în Ucraina,  în același timp semnalează existența unui: ”decalaj tot mai mare între prețul țițeiului care intră în rafinării și prețul cu ridicata al benzinei și motorinei care iese din acestea. Acesta reprezintă puțin peste 40% din creșterea prețurilor carburanților.”[2]

Presa internațională semnalează cazul Grupului Repsol, care a comunicat Comisiei naționale pentru securitatea piețelor din Spania, că indicatorul său de marjă de rafinare în Spania a crescut cu 242% în al doilea trimestru din 2022, la 23,2 dolari pe baril, față de 6,8 dolari pe baril, în trimestrul precedent. Grupul Shell la rândul său a anunțat că marjele sale de rafinare aproape s-au triplat în al doilea trimestru al acestui an.

Dacă am avea mai multe investigații asemănătoare, am ajunge la o imagine completă a situației actuale și aș recomanda ca și Consiliul Concurenței să acorde atenție pieței energetice din România. Câtă vreme nu cunoaștem clar toate cauzele problemei, nu putem opta pentru cele mai eficiente soluții.

Vorbim despre profituri foarte mari, realizate într-o perioadă în care solidaritatea și contribuția la efortul de depășire a crizei sunt lucrurile pe care le așteptăm cu toții. De aceea, poate că propunerea de taxare suplimentară a profiturilor excepționale, așa-numitele ”windfall tax” ar trebui cel puțin analizată cu mai multă atenție.

Când vorbim despre criza energetică, trebuie să fim atenți la cine pierde și cine câștigă cel mai mult și să venim cu soluții care să echilibreze balanța. Cetățenii riscă să piardă cel mai mult, în timp ce unele companii din energie fac profituri foarte mari. Prin urmare, o cale de urmat poate pune accent pe plafonarea prețurilor și taxarea suplimentară a profiturilor extraordinare.


[1] https://www.bwb.gv.at/en/news/detail/afca-publishes-sector-inquiry-into-austrian-fuel-market

[2] https://www.gov.uk/government/publications/road-fuel-review/road-fuel-review

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cateva intrebari :

    1. De unde au guvernele bani ca sa compenseze partial facturile la energie electrica si gaze ?
    2. Cine se face vinovat de inflatia galopanta ?
    3. Care este influenta Green Deal in actuala criza energetica ?
    4. Interventia statului in economie ( plafonarea preturilor ) nu seamana a comunism ?
    5. Si daca razboiul din Ucraina va continua sau vor izbucni alte razboie , ce vom face cu piata libera ?
    Cat despre birocratia de la Bruxelles ( din care faceti parte ) poate renuntati la beneficiile uriase pe care le aveti si in loc de cresterea salariilor sa decideti reducerea substantiala a acestora.
    In rest numai de bine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cateva intrebari :

    1. De unde au guvernele bani ca sa compenseze partial facturile la energie electrica si gaze ?
    2. Cine se face vinovat de inflatia galopanta ?
    3. Care este influenta Green Deal in actuala criza energetica ?
    4. Interventia statului in economie ( plafonarea preturilor ) nu seamana a comunism ?
    5. Si daca razboiul din Ucraina va continua sau vor izbucni alte razboie , ce vom face cu piata libera ?
    Cat despre birocratia de la Bruxelles ( din care faceti parte ) poate renuntati la beneficiile uriase pe care le aveti si in loc de cresterea salariilor sa decideti reducerea substantiala a acestora.
    In rest numai de bine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: