fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

Marea problemă de la pensii: Punctul, față în față cu inflația și creșterea PIB

de Marin Pana , 21.10.2019

Odată cu introducerea sistemului de plată a pensiilor în baza unui punctaj care se înmulțește cu valoarea punctului de pensie indexată periodic de stat, au apărut o serie de complicații în materie de evaluare a posibilității de majorare a pensiilor în funcție de creșterea economică realizată la nivel național.

Între necesitățile tot mai multe și posibilitățile inerent insuficiente de a satisface aceste necesități, din aprilie 2001 încoace s-a mers ba prea încet cu majorarea sumelor date în plată ba cu majorări bruște și nesustenabile acordate mai degrabă din motive electorale decât pe considerente economice de sustenabilitate în timp și de echitate cu celelalte categorii sociale, în principal cu salariații care alimentează din impozite bugetul asigurărilor sociale.

Pentru a încerca să facem lumină într-un domeniu complicat excesiv din motive mai mult sau mai puțin de înțeles, am ales să calculăm valoarea MEDIE a punctului de pensie în fiecare an de la introducerea actualului sistem de plată, bazat în teorie pe contributivitate ( nu facem aici extensia la pensii speciale, pentru nu complica și mai mult situația).

(Citiți și: ”2020 – un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor”)

De reținut, în realitate, contributivitatea este departe de a fi una strictă în ceea ce privește stabilirea pensiilor. Mai întâi, regula de punctaj anual raportat la media pe economie nu ține cont de diferențele foarte pronunțate în materie de impozitare  de-a lungul timpului. Concret, una era să fii impozitat cu 14% din salariu atunci când reveneau undeva spre patru salariați la un pensionar și alta să te duci spre 40% când raportul s-a dus spre 1 la 1.

În al doilea rând, banii adunați din impozitul specific CAS nu mai sunt suficienți de prin 2006-2007 pentru plata pensiilor, motiv pentru care plățile au trebuit să fie susținute într-o proporție mai mare sau mai mică de la bugetul de stat ( adică din alte taxe și impozite, cum ar fi impozitul pe venit, TVA, accize etc.) Partea hazlie este că, pe această cale, de fapt, pensionarii au ajuns să își plătească singuri o parte din pensie, pentru că și ei contribuie la aceste impozite, dar nu suntem noi prima țară care practică acest sistem.

În al treilea rând, legarea discutabilă prin lege a valorii punctului de pensie de venitul salarial brut  pe economie a generat apariția unui coeficient de corecție care s-a dus spre 1,2 și a schimbat situația între persoane cu aceeași situație în funcție de anul ieșirii la pensie. Ar mai fi multe de comentat în materie de solidaritate socială între generații dar hai să ne rezumăm la cifrele care au fost consemnate în acest domeniu.

Perioade clare de scădere, creștere sau explozie a punctului de pensie

Iată cum se prezintă evoluția valorii punctului de pensie din fiecare an ( am ponderat fiecare valoare lunară cu numărul de luni în care s-a aplicat respectiva valoare), cu raportarea la inflația înregistrată ( pentru a vedea în ce măsură majorarea pensiilor a acoperit sau nu creșterea pensiilor) și la avansul PIB, pentru a putea analiza în ce măsură valorile stabilite pentru punctul de pensie sunt sau nu sustenabile, indicatorul arbitrar luat în considerare în acest scop fiind așa-numitul „efect”, de unde rezultă dacă se puteau da sau nu mai mulți bani în funcție de rezultatul economic:

Prima observație ar fi caracterul haotic al momentelor de indexare pe parcursul fiecărui an, care a avut inițial scuza inflației cu două cifre dar aici și-au băgat coada și interesele politice, de până în 2010, motiv pentru care mediile anuale nu se suprapun peste niciuna dintre valorile cu care s-a lucrat efectiv.

După ce se părea că ne liniștisem și am intrat, odată cu aducerea inflației la valori rezonabile, în normalitatea adoptării unei singure valori pentru punctul de pensie pe parcursul unui an întreg ( ba chiar se adoptase și o regulă de bun-simț de indexare cu inflația plus jumătate din creșterea salariului în termeni reali), pentru a nu mai specula majorările dirijate de interese partizane, din 2017 a revenit moda majorărilor arbitrare, stimulată de faptul că toamna se numără voturile.

Motiv pentru care cu bani mai puțini la nivelul unui an se poate creea impresia unei majorări mai mari, cu efect puternic negativ pe bugetul din anul următor și se poate profita de faptul că este greu pentru un cetățean nepreocupat de chestiuni financiare să-și dea seama care este realitatea.

Semnificativ, în 2015 și 2016, ani în care s-a păstrat valoarea punctului de pensie pe parcursul celor 12 luni, efectul a fost pozitiv în raport cu creșterea PIB și mai mare decât în 2017 sau 2018, precum și în 2019 dacă ar fi să ne luăm pentru calcul o ipotetică majorare a PIB în termeni reali cu 5%.

Și mai interesant, majorarea pensiilor din 2009, în contratimp flagrant cu scăderea PIB, a avut un așa-numit „efect” de creștere cu 17,7%, motiv s-a cerut și a trecut în Parlament prin asumarea răspunderii guvernamentale, o ajustare cu 15%. Respingerea ei pe motive juridice a fost urmată în intervalul 2010 – 2014 de un „efect” de scădere cu 17,8%. Adică a fost nevoie de revenirea la aceeași valoare a PIB din 2008 și de înghețarea sau diminuarea creșterilor potențiale ale pensiilor timp de patru ani după avansul hazardat din 2009.

Nota bene, recenta creștere de la 1.100 lei la 1.265 lei din prezent nu face altceva decât să aducă media anuală din 2019 la doar 1.155 lei. Ceea ce implică un avans nominal de doar 10% față de media din 2018, în condițiile în care salariile au avansat cu circa 15%. Practic, este vorba despre promisiuni de „o să” pe următorii ani, pe bază de efort financiar minim în prezent (care și așa este greu de susținut de către buget).

Această manevră, abilă din perspectiva unora și extrem de îngrijorătoare pentru cei care sunt preocupați și înțeleg implicațiile expandării pensiilor într-un ritm cu totul în afara rezultatelor economiei, va avea un efect de amplifcare semnificativ în 2020 pe deficitul bugetar iar repetarea ei, prevăzută pentru toamna anului viitor, va arunca în aer finanțele publice.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2019

4 comentarii

  1. maria
    22.10.2019, 1:28 pm

    chiar aveti un fix cu pensiile civile. Nu faceti acelasi lucru si cu speciali sau alte categorii bugetare

  2. impartial
    24.10.2019, 6:28 am

    De ce nu ati prezentat ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile?

  3. Petru
    28.10.2019, 8:31 am

    Sa va fie rusine!!! Exterminati parintii si bunicii vostri, anulandu le pensiile ori micsorandu le Luati viata a milioane de oameni Asta se numeste crimă, genocid In situatia actuala marea majoritate a populației este muritoare de foame, plina de boli, ne ati nenorocit ! Mai sint oameni normali la cap sa vada ca poporul moare de foame si nevoi iar cei mari si au facut salarii si pensii colosale???? N aveti mustrări de cuget?????

Lăsați un comentariu


Europa

Cum pregătește Viktor Orban partidul Fidesz pentru opoziție: a păstra puterea chiar când ai pierdut alegerile

Razvan Diaconu

Cu doar un an până la ceea ce azi par să fie alegeri strânse în Ungaria, guvernul lui Viktor Orban ”externalizează” putere de decizie și… Mai mult

Europa

Universitatea Harvard le cere studenților să vină vaccinați anti-Covid, la toamnă 

Iulian Soare

„Pentru a atinge nivelurile ridicate de vaccinare necesare pentru a ne proteja comunitatea, Harvard va cere ca toţi studenţii care vor fi în campus în… Mai mult

Stiri

Concursul pentru conducerea caselor județene de sănătate – 24 de concurenți ocupă deja interimar funcția

Vladimir Ionescu

Un număr de 60 de candidați au susținut joi, la Spitalul Universitar de Urgență din București, proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor de director… Mai mult

Europa

Insula Jersey amenințată de blocada pescarilor francezi nemulțumiți de reglementările post-Brexit

Iulian Soare

Două nave de patrulare au fost trimise de guvernul Marii Britanii în apropierea insulei Jersey situată în Canalul Mânecii, acolo unde unde s-au adunat 80… Mai mult

Europa

Vizită a lui Blinken la Kiev – SUA își reafirmă sprijinul faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Iulian Soare

Secretarul american de stat Antony Blinken reafirmă sprijinul Washingtonului faţă de Ucraina, aflată de şapte ani într-un război cu separatiştii proruşi din estul țării şi… Mai mult

Europa

Summit G7 – Chinei i se cere să respecte drepturile omului. Beijing denunță un ”amestec grosolan” în treburile interne

Razvan Diaconu

Miniştrii de Externe ai Celor Şapte – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – îndeamnă Beijingul, într-un comunciat comun, în urma… Mai mult

Stiri

Racheta reutilizabilă Starship a lui Elon Musk, prima aterizare reușită

Adrian N Ionescu

SpaceX a înregistrat prima aterizare de succes al prototipului rachetei reutilizabile Starship, după ce alte patru testări anterioare s-au soldat cu explozii. Succesul marchează o… Mai mult