Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat vineri că guvernul are până la acest moment venituri nerealizate de 21 de miliarde de lei. El a dat vina pe faptul că „ipotezele luate în calcul la buget nu s-au validat” și a dat ca exemplu inflația, care a scăzut.
„Cu privire la planificarea veniturilor, ipotezele luate în calcul la buget nu au fost cele care s-au și validat. Dacă luăm rata inflației și modul în care s-a luat în calcul evoluția inflației, dintr-un trend crescător am ajuns în trend descrescător”, a spus el într-o conferință de presă la guvern.
Ulterior, el a spus că ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB ”a fost nerealistă”.
Bugetul pentru 2023 a fost realizat de fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu și adoptat de guvernul Ciucă. Opoziția, dar și instituții precum Consiliul Fiscal au atras atenția încă de la acel moment că bugetul este construit pe date nerealiste.
„A fost nevoie de o suplimentare la reducerea cheltuielilor statului”
Ministrul Finanțelor a declarat vineri după ședința de guvern că ordonanța pentru reducerea cheltuielilor în administrațiile locale a fost necesară pentru limitarea deficitului bugetar, precizând că absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, trebuie să fie prioritare.
Marcel Boloş a declarat vineri că în contextul actual al execuţiei bugetare deficitul bugetar a ajuns la 3,55% ceea ce înseamnă o sumă de peste 56 de miliarde de lei, în condiţiile în care ţinta pe care ne-am asumat-o, până la finalulul anului 2023, prin Programul de convergenţă discutat şi aprobat cu Comisia Europeană, a fost de 4,4% din PIB, notează news.ro.
Ministrul Finanţelor a spus că pachetul de măsuri fiscal bugetare promulgat de preşedintele României cuprindea măsurile care vizau reducerea de cheltuială publică, de combatere a evaziunii fiscale şi măsuri fiscal-bugetare cu un impact total estimat de 22 de miliarde de lei pentru anul 2024.
„Din păcate, proiectul de lege a fost destul de târziu aprobat, asumat de către guvern şi intrarea în vigoare, după cum vedem, este în cursul lunii octombrie, deci efectele vor apărarea cu data de 1 noiembrie şi 1 ianuarie 2024.
„În aceste condiţii, pentru a ne respecta pe cât posibil ţintele asumate şi programul de convergenţă a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar”, a arătat Boloş, precizând că măsurile nu mai afectează contribuabilii ci statul face de data aceasta eforturi şi raţionalizează cheltuirea banului public, astfel încât să ne putem respecta angajamentele”, a spus Boloş.
Frână la ”dezmățul bugetar al primarilor” la sfârșit de an
Ministrul a afirmat că Ordonanţa are trei direcţii de măsuri, primul pachet se referă la flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, ceea ce presupune că mecanismul prin care se asigură sumele pentru funcţionarea statului se vor derula prin Fondul de rezervă bugetară pentru a avea un control cât mai mare asupra cheltuirii banului public, în lipsa rectificării bugetare.
„Acesta era necesar pentru a putea aloca fonduri necesare funcţionării statului”, a adăugat el.
Ministrul Finanţelor a mai spus că a doua direcție se referă la cofinanţarea proiectelor europene, iar de această dată, prioritatea României este să închidă partea de programare 2014-2020 care are eligibilitatea cheltuielilor până la finalul anului.
„România are un buget de 24 de miliarde de euro şi aceasta este prioritatea, ca absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, să fie prioritare pentru ţara noastră”, a explicat Marcel Boloş.
El a subliniat că a treia direcţie se referă la autorităţile publice locale sau centrale.
„Este de notorietate faptul că în ultimele luni ale anului nivelul cheltuielilor de funcţionare dar şi cele legate de investiţii înregistrează niveluri record de cheltuială iar acum România are nevoie să prioritizeze investiţiile din fonduri europene”, a spus ministrul Finanţelor.
Potrivit lui Boloş, contextul acestui set de măsuri, din analizele MInisterului de Finanţe, în lunile noiembrie şi decembrie aceste tipuri de cheltuieli de funcţionare, cu bunuri şi servicii şi cele cu investiţii care au finanţarea din bugetul de stat şi bugetele locale, înregistrează de trei, patru, sau cinci ori decât în timpul anului.
„Plafonarea aceasta a cheltuileilor, cum e ea denumită, este la nivelul mediei acestor plăţi care apar în cursul anului pentru aceste tipuri de cheltuieli, nu suntem în situaţia de a interzice cheltuieli ci plafonăm aceste cheltuieli şi prioritzăm investiţiile de care România are nevoie, cu finanţare din fonduri europene şi PNRR”, a explicat Boloş.
„Trebuie să fim foarte atenţi pentru că este vorba de viitorul României în joc, este vorba de investiţiile care contribuie decisiv la modernizarea României”, a spus el.
***
