miercuri

21 februarie, 2024

8 februarie, 2024

România raportează – ca toată lumea – cheltuielile bugetare pe sectoare la PIB. În cazul nostru nu prea funcționează, pentru că distanța dintre buget (adică banii la dispoziție pentru cheltuieli) și PIB e foarte atipică.

Astfel că am decis să analizăm cheltuielile în funcție de Buget și nu de PIB: cât din banii pe care îi adună statul se duc pe fiecae axă de cheltuială în parte. Numai așa vom înțelege noțiunea de ”plapumă”: până unde ne putem întinde și cât din banii aflați la dispoziție – veniturile statului + datorii – se duc pe dezvoltare și cât pe supraviețuire: supraviețuirea statului și a celor dependenți de el.

Am pus în oglindă cum a împărțit statul banii în 2023 – prin executia bugetară – și cum își propusese să cheltuie acești bani prin legea Bugetului.


Din graficele de mai jos, observăm:

Cheltuielile bugetare reale – potrivit execuției bugetare pe 2023:

1, Prima observație:
Cea mai mare pondere a cheltuielilor este reprezentată de cele pentru funcționarea administrației centrale și a celor locale. Astfel, dacă însumăm fondurile pentru plata personalului bugetar și achizițiile de bunuri și servicii, rezultă că 35% din banii aflați la dispoziția României (venituri + împrumuturi) sunt doar pentru funcționarea statului. Trebuie specificat că aici sunt incluse și salariile profesorilor și medicilor.

2, A doua observație:
O altă categorie importantă o reprezintă plata pensiilor și a celorlalte prestații sociale, care reprezintă 26% din total (191 mld lei). Cu toate acestea, România nu este țara asistațiilor sociali, media europeană fiind mult mai ridicată, cu specificarea că alte state au aceste cheltuieli raportate la PIB, nu la banii puțini pe care-i adună și pe lângă care se împrumută Româia.


3, A treia observație – banii de dezvoltare: românești + fonduri europene:
Deși în anul 2023 investițiile au preluat conducerea la contribuțiile la creșterea PIB, ponderea acestora a rămas mică în totalul cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat (611,35 mld lei).
Investițiile realizate din fonduri naționale au reprezentat doar 6% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat sau 38 mld lei (7,7 mld euro). Creșterea se observă la cheltuielile realizate din fondurile externe nerambursabile postaderare care au urcat la 10% din total sau 12,4 miliarde lei (7,7 mld. euro).

4, A patra observație – costurile finanțării:
Atunci când 5% din veniturile statului + datorie înseamnă numai plata la zi a dobânzilor, întrebarea este ce trebuie să faci ca să nu fii cel mai dubios creditor din UE, adică cel care plătește cele mai mari dobânzi pentru finanțarea deficitului bugetar.

5, A cincea observație:
așa cum știm deja, guvernul a amânat până în ultimele zile ale anului a doua rectoficare bugetară, iar banii alocați sau făcut prin… ”fondul de rezervă aflat la dispoziția primului ministru” – trecuți la ”alte transferuri” și ”alte cheltuieli”:
asta înseamnă încă 8% din Buget – bani alocați pentru diverse creșteri de salarii negociate la proteste, pensii speciale apărute intempestiv și alte cheltuieli neprevăzute în legea Bugetului: un mărunțiș de 9 miliarde de euro.

Ecuația reală – adică bazată pe execuția bugetară de facto arată așa:

Bugetul = 35% salariile bugetarilor și achizițiile de funcționare a aparatului de stat + 26% pensiile și prestațiile sociale + 8% bani alocați tot la funcționarea statului și pensii + 5% dobânzile la creditele scadente + …… X% dezvoltare.

Problema României o reprezintă nivelul foarte redus al veniturilor bugetare, de doar 33% din PIB:
circa 27% venituri fiscale + circa 6% alte venituri – cum ar fi cele din dividendele unor industrii cum e cea energetică, expandate de inflație și conjunctura de piață,
pe când media UE e de 46,5%.

6, A șasea observație:
România NU are cele mai mari cheltuieli raportate la PIB în privința bugetarilor din educație, sănătate, armată: dimpotrivă, avem cele mai mici cheltuieli cu personalul bugetar în aceste domenii – în condițiile în care își permite pensionări sub 45-50 de ani cu pensii mult peste media națională – în câteva sectoare.

Așa stă situația de facto:

Mai jos, cum arată ”plăcinta” bugetară în versiunea inițială adoptată prin Legea bugetului – de menționat că fiecare proent diferență înseamnă multe miliarde; de euro:

În 2023, s-au alocat de la buget pentru investiții – adică pentru dezvoltare – doar cu un punct procentual mai mult decât s-a plătit pentru dobânzile datoriei publice scadente.

Pentru o economie care, conform declarațiilor oficiale se sprijină în prezent mai mult pe investiții și mai puțin pe consumul intern, acest lucru ar trebui să se reflecte în primul rând în creșterea alocărilor din fonduri naționale, deoarece în 2024 sunt la vârful absorbției fondurilor europene după care inevitabil România va fi nevoită să se autosusțină.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. – fiecae axă de cheltuială ;
    – funcționarea administrației centrale și a celor locale (corect – și a administrațiilor locale )
    -pe lângă care se împrumută Româia.
    -ca să nu fii cel mai dubios creditor din UE, (corect – poate debitor )
    – iar banii alocați sau făcut ( s-au )
    – la dispoziția primului ministru” ( prim -ministrului )
    – fiecare proent diferență înseamnă multe miliarde; de euro:

    Un articol interesant , o redactare deficitară.

  2. Stimate domnule Grosu , au trecut 48 de ore de când am semnalat , prin comentariul meu , greșelile de redactare și de gramatică din acest articol . Mă așteptam ca autorul să facă corecturile necesare din respect față de cititori. Un site cu un conținut remarcabil pe probleme economice și nu numai , cred că trebuie să fie atent și la astfel de aspecte. Așa cum puteți vedea in comentariu am apreciat analiza , nu am apreciat calitatea redactării.
    Poate interveniți.
    Vă mulțumesc.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. – fiecae axă de cheltuială ;
    – funcționarea administrației centrale și a celor locale (corect – și a administrațiilor locale )
    -pe lângă care se împrumută Româia.
    -ca să nu fii cel mai dubios creditor din UE, (corect – poate debitor )
    – iar banii alocați sau făcut ( s-au )
    – la dispoziția primului ministru” ( prim -ministrului )
    – fiecare proent diferență înseamnă multe miliarde; de euro:

    Un articol interesant , o redactare deficitară.

  2. Stimate domnule Grosu , au trecut 48 de ore de când am semnalat , prin comentariul meu , greșelile de redactare și de gramatică din acest articol . Mă așteptam ca autorul să facă corecturile necesare din respect față de cititori. Un site cu un conținut remarcabil pe probleme economice și nu numai , cred că trebuie să fie atent și la astfel de aspecte. Așa cum puteți vedea in comentariu am apreciat analiza , nu am apreciat calitatea redactării.
    Poate interveniți.
    Vă mulțumesc.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: