Curtea de Apel a respins acțiunea prin care Ministerul Apărării Naționale (MapN) a cerut anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă (foto) în funcția de șef al Statului Major al Armatei.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Ministerul Apărărări a fost obligat de Instanța de contencios administrativ să plătească 900 de lei cheltuieli de judecată.
În decembrie 2018, MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) două acţiuni în contencios administrativ care vizau decretul prezidențial prin care mandatulgeneralului Nicolae Ciucă era prelungit cu un an, atât cât permite legea.
Cele două acțiuni cereau suspendarea, respectiv anularea decretului prezidențial.
CAB a suspendat decretul, pe 31 decembrie, astfel încât generalul Ciucă a pierdut funcția, conducerea Armatei fiind preluată de Laurian Anastasof, numit în aceeași zi, de către ministrul Apărării, Gabriel Leș, locțiitor al șefului Statului Major.
Disputa dintre palate privind controlul Armatei
Ministrul Gabriel Leș, care nu îl susține pe Nicolae Ciucă pentru un nou mandat, a propus CSAT numirea în această funcție a generalului Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și la Uniunea Europeană.
Potrivit legii, mandatul Șefului de Stat Major este de 4 ani, cu posibilitate de prelungire. Numirea în funcție este făcută de șeful statului, la propunerea ministrului Apărării.
Poziția de Șef al Statului Major poate fi ocupată de unul dintre comandanții celor 3 arme din România: Marină, Aviație și Terestră – situație în care generalul Scarlat, propunerea ministrului Apărării, nu se află în acest moment.
Mandatul lui Nicolae Ciucă expira la data de 31 decembrie.
Pe 28 decembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat prelungirea cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă.
În aprilie 2017, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, se arăta nemulțumit de Nicolae Ciucă. El a spus că nu i-a plăcut afirmaţia şefului Statului Major General, Nicolae Ciucă, potrivit căreia România are în plan achiziţionarea de rachete Patriot, aşteptându-se de la general la „foarte multă rigoare”, având în vedere funcţia pe care o deţine.
Liviu Dragnea explica atunci că nu au fost încă finalizate procedurile parlamentare.
