luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 martie, 2017

Ministerul Apărării Naționale a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a prevederilor Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari.

Preocuparea serioasă pentru diversifica efectivele de apărare a apărut în Europa după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia: Estonia a decis înființarea unui corp de rezerviști în primăvara anului 2015, Suedia a anunțat în toamna anului 2016 că va reintroduce serviciul militar obligatoriu începând cu 2018, iar Polonia a început crearea unei structuri paramilitare de 35.000 de voluntari.

Condiții pentru accederea în corpul voluntarilor români

În România, legea rezerviștilor voluntari a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, normele metodologice pregătite de MapN urmărind corelarea prevederilor actelor normative specifice în vigoare și crearea condiţiilor pentru realizarea unui nivel de pregătire cât mai apropiat de cel al personalului militar în activitate.


Potrivit unui comunicat MapN, pentru anul 2017, sunt propuse pentru încadrare aproximativ 2.800 de posturi de ofiţeri, maiştri militari/subofiţeri şi gradaţi/soldaţi. Criteriile de recrutare vor conține bareme medicale, psihologice și de pregătire fizică, iar diferențierea pe categorii de personal, arme şi specialităţi militare se va face în funcție de nivelul studiilor absolvite.

Pentru posturile de rezervist voluntar, MApN primește candidaturi din partea oricărui cetățean român, indiferent de sex, cu precizarea:

  • cel mult 55 de ani (pentru cei care au deja o anumită pregătire militară)
  • cel mult 51 de ani (pentru cei care nu au deloc pregătire militară)

Candidații pentru posturile de rezervist voluntar trebuie să fi absolvit cel puțin școala generală, dar în funcție de nivelul studiilor vor fi încadrați cu grad de soldat, gradat, subofițer, maistru militar sau ofițer. Pentru anumite domenii se cer în plus să posede permis de conducere sau brevet de pilot. De asemenea, candidații vor avea de susținut probe fizice, teste psihologice și o vizită medicală cu caracter eliminatoriu.

Responsabilitatea recrutării candidaților va fi a centrelor militare, iar selecția se va face la sediile structurilor militare beneficiare de către o comisie stabilită la nivel de judeţ/sector.


Raporturile de serviciu între rezerviştii voluntari şi instituţia militară se vor stabili pe bază de contract, care se încheie între cel în cauză şi comandantul/şeful structurii militare în care urmează să-şi desfăşoare activitatea, în calitate de reprezentant al M.Ap.N.

(Descărcați AICI normele metodologice ale MapN)

Modelul complex polonez

Planul de ansamblu din Polonia vizează înființarea unei Gărzi de stat formate din 300.000 de voluntari, care să ajute armata în situații de criză, de la catastrofe naturale și până la conflicte armate.

Structura va fi formată din voluntari:

  •  rezerviști
  • membrii ai organizațiilor de apărare
  • vânători
  • pompieri

Pe timp de pace, Garda va ajuta instituțiile statului în operațiunile de neutralizare a efectelor unor catastrofe naturale sau umane, dar și în alte situații de criză.

În timp de război, aceste unități vor avea un rol auxiliar pe lângă armată și celelalte servicii implicate direct. Printre responsabilitățile lor figurează inclusiv protecția civililor și operațiuni de apărare la granițele Poloniei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Garda de Stat urma să fie dotată cu armament scos din uz de către armata poloneză, dar nu este exclusă posibilitatea ca ulterior să fie achiziționate echipamente noi.

Proiectul a fost elaborat de generalul Bogusław Pacek, șeful Federației organizațiilor de apărare și consilier al președintelui, care a explicat că o astfel de structură va crește capacitatea de apărare a Poloniei.

Etichete: , , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: