Managementul privat la companiile de stat. Până unde merge consensul dintre analişti şi politicieni

Şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a anunţat, ca măsură convenită deja cu Guvernul României, privatizarea managementului companiilor de stat cu pierderi.

Măsura găseşte adepţi importanţi, culmea!, printre politicienii opoziţiei, dar şi printre reputaţi comentatori de economie şi politică. Cum îşi explică aceştia ”adeziunea” la soluţia găsită de FMI împreună cu Guvernul?

Liviu Voinea (GEA): Cu manager privat şi CA politic, n-ai rezolvat nimic

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), consideră că, pe lângă managementul privat, va trebui să se ia şi măsuri pentru depolitizarea consiliilor de administraţie, care controlează activitatea managementului.

”Problema este spaţiul de manevră al managerului. Dacă ai manager privat şi consiliul de administraţie rămâne politic, n-am rezolvat nimic. În principiu, se poate. Este o soluţie, dar numai dacă sunt contracte ferme, pe bază de evitare a ingerinţei politicului şi consiliul de administraţie să nu intervină, iar contractul să fie bazat pe comisioane de succes. Managerii să fie plătiţi în funcţie de profituri”, a spus Voinea.

El a subliniat, însă, că managementul privat ”nu este prin definiţie extraordinar” şi nici managementul de stat ”nu este întotdeauna foarte prost, deci nu este o soluţie miraculoasă, mai ales în condiţiile în care managerul nu are o putere mare de decizie”.

Varujan Vosganian (PNL): Managerii n-ar mai fi aleşi după carnetul de partid

Fostul ministru al Finanţelor şi Economiei, senatorul liberal Varujan Vosganian, consideră că măsura convenită de guvern cu FMI este ”foarte bună”, pentru că elimină riscul ca managerii unor companii de stat zonale să fie interesaţi să candideze la nivel local şi astfel să facă anumite concesii politice pentru a câştiga voturile angajaţilor într-un scrutin pe plan local.

”Punctele forte ar fi că respectivii manageri ar avea venitul în funcţie de performanţă şi n-ar fi salariaţi. Al doilea ar fi că n-ar fi riscul, cum e la unele zone, cum e Valea Jiului, în care cei care sunt directori vor să şi candideze la primărie sau la Parlament şi atunci încearcă să câştige simpatia extra-economică a oamenilor şi atunci fac concesii în ceea ce priveşte rigoarea managerială”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Varujan Vosganian

Disponibilizări excesive sau alte măsuri dure de management ar fi, însă, punctele slabe ale unui management privat, fără interese politice.

”O astfel de strategie ar avea puncte slabe în măsura în care măsurile de austeritate ar duce dincolo de gradul de suportabilitate a oamenilor şi lucrurile ar degenera în conflicte de muncă”, consideră şeful Comisie economice şi de industrii din Senat.

El a arătat că în cazul aducerii unor manageri străini ”nu sunt constrângeri legate de naţionalitate, ci de competenţă”.

Totodată, Vosganian a apreciat că o firmă internaţională, independentă, de consultanţă ar putea alege mai bine decât Guvernul managerii. ”Dacă o face Guvernul, o s-o facă cum o făcea şi până acum: cei cu carnet de partid o să fie avantajaţi, deci, mai bine să o facă cineva care nu are legătură cu simpatiile pe care în mod obişnuit le cultivă Guvernul. Să vă spun ce persoane angaja Guvernul prin direcţiile judeţene, se sparie gândul”, a conchis fostul minstru liberal.

Cristian Ghinea (CRPE): Va fi o ciocnire a culturilor

Analistul politic Cristian Ghinea, director al Centrului Român pentru Politici Europene, consideră că privatizarea managementului companiilor de stat va aduce, pe lângă îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, şi o ciocnire între două culturi diferite: cea corporatistă, cinică şi eficientă, şi cea etatistă, înapoiată.

” Vom asista la mişcări sociale, la isterii, pentru că gândiţi-vă cum s-au angajat oamenii la companiile astea – ca să fii poştaş în România trebuie să dai şpăgi sau să fii nepotul altui poştaş. Or, vine un american, John, şi zice: <Mie nu-mi iese, îmi dă cu virgulă, trebuie să concediem 1.000 de oameni>. Vom asista la o îmbunătăţire a performanţelor economice, dar trebuie să ne aşteptăm şi la conflicte sociale şi culturale”, previzionează Ghinea.

Pentru a preveni sau a atenua aceste conflicte, Cristian Ghinea crede că firmele de stat ar trebui să aibă obiective clare, un plan pentru următorii ani şi un plan prin care boardul sau consiliul de administraţie să controleze managerul, adică pe cel care ia decizia executivă.

El a atras atenţia asupra pericolului ca boardurile sau consiliile de administraţie să rămână politice.

”Să vedem cum va funcţiona asta – vorbim numai de managementul propriu-zis sau şi de tot ce înseamnă guvernanţa corporatisă. Adică va fi un grup de persoane, pe care-l numim consiliu de administraţie, board, care controlează şi răspunde de tot ce se întâmplă în compania respectivă. CA-urile noastre la stat sunt nişte chestii în care îşi pun miniştrii diverse rude, nepoate sau pile politice, ca să ia şi ele nişte bani, iar asta ne costă, dar nu asta ne costă cel mai mult, ci faptul că nu este controlat ca lumea managementul companiei”, a mai arătat analistul politic.

Ghinea consideră, însă, că privatizarea managementului este o soluţie de compromis, acceptată de guvern de teama că privatizarea companiilor ar genera proteste de stradă.

”Pentru că nu există voinţă politică, pentru că le e frică de proteste, poate nu mai e popular să privatizăm şi am ales varianta second best, privatizarea managementului”, a mai declarat Cristian Ghinea.

Viorel Ştefan (PSD): Externalizarea managementului arată disperarea FMI

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan (PSD), consideră că este o soluţie viabilă externalizarea managementului companiilor de stat cu pierderi, însă aceasta ar reflecta incapacitatea Guvernului de a lua propriile decizii viabile, în dialogul cu FMI.

”Şi experţii FMI sunt în pragul disperării. Văzând că nu au partener de dialog în reprezentanţii Executivului, avansează mult peste ceea ce ar fi un mandat obişnuit al unei misiuni a FMI. Ei trebuie să fixeze criterii de performanţă, obiective, ţinte la care se angajează Guvernul că le atinge. În nici un caz nu vin ei să dea soluţii, într-o misiune obişnuită, dar probabil că dialogul cu cei care negociază este atât de absurd, încât şi-au depăşit mandatul”, a declarat deputatul, pentru cursdeguvernare.ro.

E s-a declarat un susţinător al externalizării managementului unor companii de stat cu pierderi, pentru depolitizarea acestui sector.

”Ar fi singura formulă să rupem această legătură nenorocită între managerii companiilor publice şi sistemul politic, pentru că de aici se trag toate nenorocirile în legătură cu lipsa de performanţă în domeniul companiilor publice”, a explicat Viorel Ştefan.

Deputatul social-democrat a arătat că astfel de soluţii se iau în condiţiile în care privatizările nu funcţionează, pe fondul lipsei unei valori scăzute a activelor companiilor.

”Astăzi, într-o piaţă în care activele nu au valoare, privatizarea nu poate să fie o soluţie. Şi atunci soluţia ar fi să aducem manageri care ştiu să fructifice corespunzător în folosul statului, al interesului public, activele”, a mai arătat el.

Referitor la angajarea unei companii străine de consultanţă pentru aducerea managerilor prvaţi la firmele de stat, el a subliniat că această măsură ar mai împiedică Guvernul să ofere posturile pe criterii politice.

”Nu m-ar mira nicio secundă să asistăm la o tentativă ca sub paravanul unui contract de management să se dea satisfacţie în continuare clientelei politice – să mimăm că facem externalizare, selecţie de manageri performanţi şi, în realitate, să facem nişte caiete de sarcini care să promoveze în fruntea acestor entităţi tot oameni ai partidului sau firme de partid”, a spus deputatul.

Social-democratul a atras atenţia şi asupra contractelor de management care vor fi încheiate între stat şi managerii privaţi.

”Unde ar putea să apară o vulnerabilitate, poate să fie contractul care stă la baza externalizării acestei activităţi, pentru că ajungem din nou la competenţa profesională a celor care vor negocia în numele interesului public cu managerii selectaţi. Eu am mari rezerve în legătură cu capacitatea celor care gestionează economia României astăzi că ar putea să negocieze în termeni favorabili interesului public un astfel de contract”, a concluzionat deputatul PSD.

Ilie Şerbănescu: Prin acordul cu FMI, oricum ni se răpeşte dreptul de folosinţă a resurselor

Analist economic şi fost ministru al Reformei, Ilie Şerbănescu, a explicat că managementul privat ar fi potrivit inclusiv la companiile de stat din energie, pentru că, oricum, prin acordul cu FMI se liberalizează preţul energiei, iar România nu va mai putea decide asupra modului în care îşi foloseşte resursele.

”Prin acordul cu FMI, nu mai contează, adică ni se răpeşte dreptul de folosinţă al resurselor. Ce înseamnă alinierea preţului gazelor exploatate intern la preţurile care sunt stabilite la import la Moscova? Ce mai contează că este un management privat străin sau românesc, dacă nu mai avem dreptul să avem dreptul. Poate cu o administrare mai bună nu mai fură unii”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu.

El ar dori o avansare cu managementul privat inclusiv la casele de pensii şi de sănătate, pentru o mai bună administrare.

”România actuală, o piaţă anexă bananieră din vestul Europei, a ajuns într-o disfuncţie organică care o face nefuncţională. Capitalul străin a preluat toate punctele-cheie, toate sectoarele nodale performante strategice, deţine decizia, dar într-un mod necapitalist a lăsat toată administrarea în cârca fostului proprietar şi indiferent cum îl apreciem, că e hoţ, că e performant, el nu poate să mai facă nimic. Şi atunci, ideea cu managementul nu rezolvă problema, pentru că ar trebui să fie management privat şi la sistemul de pensii, şi la cel de sănătate. Doar la întreprinderile de stat nu se rezolvă decât o părticică din problemă, dar totuşi e un pas înainte”, a mai explicat economistul.