Majorarea pensiilor: soluționarea rațională – concomitent cu echilibrarea bugetară

Ideea pusă în dezbatere – Eșalonarea creșterii punctului de pensie până la 1.775 lei pe parcursul a trei ani, până în 2022, cu acordarea a o treime din creștere la 1 septembrie 2020.

Impactul măsurilor de creștere a pensiilor și de susținere a venitului minim garantat a fost prevăzut la 0,8% din PIB pe acest an, la o creștere economică de 4%. Nu există niciun motiv LOGIC pentru a veni cu motivația LEGICĂ de majorare BRUSCĂ cu 40% a punctului de pensie, care să ducă impactul pe buget la 2,3% dintr-un PIB crescut exact la fel ca și în 2019.

Dacă s-a invocat deja argumentul că vom reintra de-abia peste trei ani în ecartul permis pentru minusul finanțelor statului întrucât nu putem brusca reducerea deficitului public, de ce am lua măsuri care să-l bruscheze în sensul creșterii lui ? Doar din motive electorale, deși legea este evident aberantă din perspectiva aritmeticii elementare ?

Conform datelor oficiale, de la un necesar de bani pe partea de cheltuieli angajate de stat de 0,8% din PIB în acest an, se va ajunge la un necesar suplimentar de fonduri în bugetul pe 2020 de 2,3% din PIB. Păi, n-ar fi mai bine să lăsăm legea în pace, ca obiectiv deja votat la 1.775 lei punctul de pensie, dar să eșalonăm aplicarea ei pe parcursul a trei ani ?

Este, de altfel, și poziția exprimată limpede de către Consiliul Fiscal. Care tocmai de aceea a fost înființat, să vină cu expertiza care să tempereze derapajele din politica economică, prilejuite acum de apropierea alegerilor. O treime din creșterea spre 1.775 lei ar însemna un punct de pensie OPTIM de 1.435 lei, de la 1 septembrie 2020.

Această abordare ar fi similară eșalonării creșterilor salariale pentru bugetari ( acestea în patru tranșe, cu anumite excepții notabile, vezi sectorul sanitar) tot până în 2022. Evoluție sincronizată care ar crește semnificativ sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și ar depresuriza bugetul de stat în privința transferurilor care vor fi necesare pentru echilibrare.

De reținut, BASS trebuie în mod obligatoriu să fie echilibrat prin lege. Dacă nu se strâng suficiente sume de bani din taxarea specifică pentru plata pensiilor, diferența de bani este acoperită prin transfer de la bugetul de stat. La care contribuim toți prin taxe și impozite, cu tot cu accize și TVA, adică inclusiv pensionarii care, pe această cale, își plătesc singuri o parte din pensie.

De fapt, nimeni nu ne obligă la asumarea unor obligații sociale, altminteri de salutat și dezirabile, ÎNAINTE de a avea sursele de asigurare a banilor pentru plata pensiilor. Adică fără a afecta deficitul bugetar, datoria publică și cu riscul major de a fi trimiși de agențiile de rating în categoria junk (nerecomandabilă pentru investiții; de altfel suntem la limită și cu perspectivă negativă).

Reiterăm că măsura de creștere cu 40% a punctului de pensie prevăzută pentru toamna anului viitor nu a fost argumentată din punct de vedere economic. Contrar celor mediatizate, pensionarii, cărora li s-a creeat un orizont de așteptare, nu imposibil dar mult prea apropiat pentru resursele disponibile anul viitor, ar înțelege că o creștere de 13,4%, de la 1.265 lei la 1.435 lei ( adică o treime din cea vizată acum)  este absolut respectabilă și sustenabilă. Și soldată cu o majorare de două cifre a puterii de cumpărare a pensiilor, peste 10%, chiar și după ajustarea cu inflația estimată pentru anul viitor.

De altfel, pentru buget, efortul ar fi ceva și mai mare, dacă am face corect raportarea la valorile medii pe parcursul anilor 2019 și 2020. De la 1.155 lei, valoarea MEDIE a punctului de pensie din anul curent, s-ar trece la 1.322 lei, valoare MEDIE pentru anul viitor, adică efortul bugetar în termeni nominali ar fi de 14,5%. În treacăt fie spus, majorarea indemnizației sociale se va menține neschimbată.

Foarte important, prorogarea (sau, mai pe românește, amânarea ) creșterii punctului de pensie, respectiv eșalonarea până în 2022, ar da posibilitatea bugetului public să „respire” și să reintre rapid în marja permisă. Cu -2,2% din PIB înjumătățind rezultatul din acest an și dând un semnal clar pentru stabilitatea macroeconomică, de la creșterea prețurilor și până la cursul de schimb, precum și pentru ameliorarea semnificativă a ratingului de țară, necesar pentru investiții.