joi

19 mai, 2022

Mai multe inspecții fiscale și mai eficiente: Care sunt cei patru piloni ai strategiei ANAF

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 aprilie, 2022

Strategia pe termen mediu a ANAF, până în 2024, vizează o schimbare de paradigmă atât în relația de zi cu zi cu contribuabilii, cât mai ales în abordarea inspecțiilor fiscale, scopul fiind o creștere a veniturilor din taxe și impozite prin urmărirea a patru obiective esențiale.

Primul obiectiv pe care ANAF îl are în vedere este îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, printr-o serie de simplificări și interacțiuni online, pentru a crește gradul de conformare voluntară. Asta înseamnă în primul rând simplificarea declarațiilor fiscale, demers care a început deja prin declarația unică, precum si a altor categorii de declarații, dar si a procedurilor vamale. De asemenea, specializarea activității de administrare fiscală a marilor contribuabili, pe sectoare de activitate vine în sprijinul contribuabililor urmărind o comunicare  mai facilă și o înțelegere mai bună a problemelor acestora.

Al doilea pilon al strategiei se referă la soluțiile digitale integrate. Unele dintre acestea au intrat deja în vigoare, cea mai recentă fiind Spațiul Privat Virtual (SPV), care a devenit obligatorie de la 1 martie pentru toate societățile comerciale, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, având implicații semnificative în activitatea zilnică a contribuabililor dat fiind ca SPV este prevăzută ca singura modalitate de comunicare acestor categorii de contribuabili cu autoritatea fiscală, fără posibilitatea utilizării unei alternative de comunicare. Astel, desi menita sa vina in ajutorul contribuabililor, limitarile tehnice ale spațiului privat virtual (unde limita de încărcare este 10 MB) pot cauza dificultati practice greu de surmontat.


De asemenea, o alta soluție digitală intens discutată si mediatizată din strategia ANAF o reprezinta SAF-T (Standard audit File for Taxation), transferul electronic de date contabile și financiare de la companii către administrația fiscală, care este obligatoriu de la 1 ianuarie pentru marii contribuabili avand acest statut la data de 31 decembrie 2021, respectiv de la 1 iulie pentru companiile care au trecut in categoria marilor contribuabili ulterior, cu o perioadă de grație de 6 luni, în care nu vor fi aplicate sancțiuni, pentru ambele categorii. Ulterior, incepand cu 1 ianuarie 2023 sau 1 ianuarie 2025 obligația de raportare SAF-T se va extinde si la celelalte categorii de contribuabili (mijlocii, mici, nerezidenti). Pe cat de lăudabil este obiectivul SAF-T care urmărește reducerea deficitului de colectare a TVA și digitalizarea inspecțiilor fiscale, pe atat de dificila si anevoioasă este însă implementarea acestui instrument digital atat la nivelul ANAF cat si a contribuabililor care trebuie sa investeasca costuri semnificative si un volum impresionat de resurse.  

In stransa legatura cu SAF-T, este dezvoltat si un alt instrument digital de catre autoritatile fiscale, respectiv APIC, acesta fiind un instrument informatic de tip data analytics care își dorește să gestioneze, să analizeze și să moduleze volume importante de date precum cele care vor fi raportate prin SAF-T si tototata proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date și migrare pe baze de date de centralizată a evidențelor fiscale.

Anul 2022 abundă in instrumente digitale implementate de autoritățile fiscale si pe care contribuabilii sunt obligați sa le utilizeze. Astfel, incepand cu luna iulie, devine obligatoriu si sistemul de facturare electronică si în relația cu B2B, pentru acele domenii care prezintă un grad ridicat de evaziune fiscală. Este vorba de sectoarele legume – fructe, construcții, îmbrăcăminte și încălțăminte. Reamintim ca în prezent, sistemul E- factura este obligatoriu doar pentru relația companiilor cu autoritățile publice. Nici acest sistem nu este lipsit de inconveniente dat fiind ca operatorii economici trebuie sa realizeze o analiza detaliată a produselor cu risc fiscal ridicat, respectiv a codurilor tarifare din Nomenclatura Combinata (NC) care se încadrează in aceasta categorie, nu puține fiind cazurile in care codurile tarifare includ o arie mai largă de produse decât cele calificate de Ordinul ANAF ca fiind cu risc fiscal ridicat.

Nu în ultimul rând, trafic control, sistemul informatic dedicat monitorizării în timp real a transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a tranzitului, se află în top 3 priorități în ceea ce privește soluțiile digitale, acesta fiind la acest moment in curs de implementare.


Al treilea pilon al strategiei vizează activitatea de inspecție fiscală de prevenire și de combatere a evaziunii fiscale și menționează 3 aspecte esențiale.

Pe de-o parte, ANAF și-a asumat, prin PNRR și prin strategia publicată, o intensificare cu 10% a acțiunilor de inspecție fiscală în 2022. Numărul inspecțiilor fiscale a fost într-o continuă scădere în ultimii ani 5 ani, scădere care s-a accentuat pe perioada pandemiei. În ce privește tematica inspectiilor fiscale, strategia ANAF menționează în mod expres în aria prețurilor de transfer și secundar în cea a contribuțiilor și impozitelor de natură salarială, fiind vizate munca subdeclarată sau cea nedeclarată.

Pe de altă parte, vom avea o schimbare de abordare in materia inspectiilor fiscale, de la inspecția care are loc acum la sediul contribuabilului, la verificările documentare care vor deveni  noua realitate în viitorul apropiat. Astfel, strategia ANAF are ca obiectiv că in anul 2022 30% din acțiunile de control să se realizeze prin procedura de verificare documentară iar până în 2025 procentul acestora să crească până la 60%. Acest deziderat se traduce așadar intr-o intensificare a acțiunilor de control, cu o mai mare eficiență și coerență în derularea acestora din partea inspectorilor fiscali dar și cu necesitatea creșterii gradului de exactitate și rigurozitate din partea contribuabililor dat fiind că în lipsa interacțiunii fizice cu inspectorii, documentele pe care trebuie să le prezinte vor trebui să fie cât se poate de clare și coerente, astfel încât să transmită mesajul pe care nu vor mai avea ocazia să-l explice față în față.

Și nu în ultimul rând strategia ANAF în materie de inspecție fiscală vizează o cooperare mult mai strânsă cu autoritățile statului, atât prin soluții digitale prezentate mai sus – instrumentul Sfera, cât și prin transferarea unor atribuții suplimentare către parte din structurile ANAF. Este vorba despre Direcția Generală Antifraudă, care începând de anul trecut are o atribuție importantă și anume aceea de a emite decizii de impunere, sub rezerva verificării ulterioare.

Al patrulea pilon se referă la eficiență și transparență și are în vedere, pe lângă asumarea unor obiective pe cât se poate de măsurabile și transparente și anume diminuarea decalajului de TVA cu 10%, majorarea veniturilor în PIB cu 2,5% și creșterea gradului de conformare voluntară, și o monitorizare eficientă și o evaluare anuală împreună cu o raportare a gradului de îndeplinire a acestor obiective asumate de ANAF. 

Concluzionând, viitorul inspecțiilor fiscale este cât se poate de clar: vor fi mai multe, dar cu o perioadă de derulare mai scurtă și mai eficiente, nu doar pentru autoritatea fiscală, ci și pentru contribuabili.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

*

Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Gradul de conformare voluntară va creste atunci cind aparatul birocratic al statului va fi mai putin numeros in primul rid . Va creste si atunci cind cetateanul platitior de taxe si impozite va constata ca beneficiaza de servicii publice rapide si de calitate . Ca sumele de bani cei ii sint luate cu japca legala din rodul trudei sale sint cheltuiti in mare parte pe investitii dorite de el si aducatoare de bunastare ; nu pe beneficiile capuselor din sistemul public .
    Nu in ultimul rind , gradul de conformare voluntara va creste atunci cind politia , procuratura si judecatorii isi vor face treaba . Mai exact atunci cind vor ancheta , judeca si sanctiona ilegalitatile din institutiile publice . Cetatenii constata singuri ca sint furati si mintiti de demnitari si functionari bugetari iar politia , procuratura si judecatorii dorm in bocanci acoperind ilegalitatile din sectorul public .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Gradul de conformare voluntară va creste atunci cind aparatul birocratic al statului va fi mai putin numeros in primul rid . Va creste si atunci cind cetateanul platitior de taxe si impozite va constata ca beneficiaza de servicii publice rapide si de calitate . Ca sumele de bani cei ii sint luate cu japca legala din rodul trudei sale sint cheltuiti in mare parte pe investitii dorite de el si aducatoare de bunastare ; nu pe beneficiile capuselor din sistemul public .
    Nu in ultimul rind , gradul de conformare voluntara va creste atunci cind politia , procuratura si judecatorii isi vor face treaba . Mai exact atunci cind vor ancheta , judeca si sanctiona ilegalitatile din institutiile publice . Cetatenii constata singuri ca sint furati si mintiti de demnitari si functionari bugetari iar politia , procuratura si judecatorii dorm in bocanci acoperind ilegalitatile din sectorul public .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: