Un număr de 929 de tinere din UE cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani au născut în 2017, iar mai mult de o treime din aceste mame (383) sunt românce, conform Eurostat. Numărul este în urcare, față de 2016 (332 de tinere până la 14 ani) și 2015 (359), ceea ce arată că nu există politici eficiente pentru limitarea fenomenului.
Doar alte două state europene depășesc 100 de cazuri, dar stau cu mult mai bine decât România – Bulgaria (129 de tinere) și Franța (115).
Tot România prezintă și cel mai mare număr de mame adolescente (15 – 19 ani) din Uniune – 12.641, din totalul de 84.240 de astfel de mame, ceea ce înseamnă că 13,9% din totalul nașterilor din 2017, în România, au fost la mame cu o vârstă mai mică de 20 de ani.
Aceasta înseamnă că 13,9% din totalul nașterilor înregistrate în România, în 2017, au aparținut mamelor de cel mult 19 ani.
Cu mențiunea că toate aceste date se referă la prima naștere, dar există și adolescente aflate la a doua naștere în 2017. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2017 au fost născuți 743 de copii având mame de cel mult 14 ani. De asemenea, aproape 20.000 de copii au fost aduși pe lume de mame cu vârsta sub 19 ani – 743 născuți de fete sub 15 ani și 19.173, de adolescente cu vârste între 15 și 19 ani.
Pentru a încuraja aceste tinere să nu abandoneze școala, statul le acordă o indemnizație pentru creșterea copilului dacă frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului “A doua șansă”.
În 2017, doar 889 de mame ninore au îndeplinit condiţiile de eligibilitate pentru încasarea acestei indemnizații, ceea ce arată că regula este ca ele să abandoneze sistemul de învățământ, dacă nu cumva au făcut acest lucru înainte de nașterea copilului.
Fertilitatea precoce este asociată cu sărăcia și perpetuarea acesteia, la fel ca și abandonul școlar.
Majoritatea acestor adolescente au un istoric de abuz sau măcar neglijare din partea familiilor din care provin, mai arată studiile.
