Creşterea preţurilor de consum în luna mai 2020 a fost de numai +0,05%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (+0,46%).
Astfel, inflaţia anuală IPC a coborât la doar 2,26%. Creșterea prețurilor la produsele alimentare (+0,34%) și la servicii (+0,20%) a fost aproape anulată de ieftinirea carburanților (-1,75% în mai și -9,91% de la începutul anului.).
De reținut valoarea încă și mai redusă a inflației anuale IAPC, calculată după metodologia europeană armonizată, doar 1,8%, valoare care va fi folosită pentru comparabilitate cu alte state de Eurostat.
Inflaţia medie anuală (intervalul iunie 2019 – mai 2020 faţă de iunie 2018 – mai 2019) creşterea preţurilor s-a redus la 3,4% pe metodologia națională și 3,3% pe cea armonizată la nivel european.
Creșterea prețurilor ar fi fost foarte aproape de cea urmărită prin ținta de inflație dacă nu ar fi existat scăderea pronunțată a costurilor la combustibili. Conjunctura amestecată la prețurile volatile (scumpire la legume și fructe cu 5,35% dar ieftinire la legume de -2,82% și la ouă de -0,94% a dat o rezultantă aproape nulă a efectelor pe IPC.
Majorarea de 0,34% consemnată pe ansamblul produselor alimentare a venit, de fapt, din scumpirea (în continuare) discretă dar generalizată, la o serie de alimente de bază: pâine (+0,65%), ulei comestibil (+0,51%), cafea (0,47%), zahăr (+0,43%), carne (+0,39%, cu 0,65% la conserve de carne), pește (+0,34%).
Prețurile produselor nealimentare au ieșit per total pe minus după ce ieftinirea carburanților a acoperit efectul creșterilor moderate consemnate la articole chimice (+0,37%), de igienă (+0,30%), medicale (+0,21%) sau la mobilă (+0,27%), autoturisme (+0,25%) încălțăminte (+0,22%) sau îmbrăcăminte (+0,15%).
Inflația de fond s-a redus marginal
Evoluție de reținut pentru conjunctura determinată de Covid, inflaţia CORE 2 ajustat, aflată sub influenţa politicii monetare dar și a efectelor Covid 19, s-a redus marginal, după ce crescuse considerabil în luna februarie 2020, adică în ultima lună de dinaintea manifestării efectelor crizei. Semnal important, care confirmă luarea unor măsuri eficiente de control pentru păstrarea echilibrelor în economie.
Pe fondul restricțiilor impuse sub stare de urgență și stare de alertă dar și prin efect de bază (valoare relativ însemnată în aceeași lună a anului trecut), inflația a coborât semnificativ sub valorile prognozate. Urmează, însă, patru luni la rând cu efect de bază nefavorabil (mai și iunie 2019 au consemnat scăderi de ale indicelui de prețuri iar iulie și august creșteri neglijabile).
Estimarea făcută de BNR în recentul raport trimestrial asupra inflației a fost revizuită pentru condițiile excepționale pe care le traversăm, în care evoluția prețului petrolului pe piețele mondiale rămâne o necunoscută majoră iar efectele liberalizării prețului gazelor la consumatorii casnici sunt greu de anticipat.
Incertitudinile vor crește, fiind dificil de cuantificat care vor fi per total influențele amânării ratelor la o serie de credite și ale presiunilor pentru acordarea unor creșteri de venituri pe partea socială (deja votate înainte de apariția crizei și programate pentru următoarele luni), combinate cu scăderea, în premieră după mulți ani, a veniturilor salariale în termeni reali.
Este și motivul diferenței marginale între estimările BNR și CE, care a prognozat recent pentru România o inflație ceva mai mică în 2020 dar ceva mai mare pentru 2021 ( 2,5% și, respectiv 3,1% potrivit Raportului de Convergență), cu rezultantă similară per total în materie de creștere a prețurilor până în 2022.
