Liderii statelor europene reuniţi marţi seara la Bruxelles nu l-au desemnat pe Jean Claude Junker preşedinte al Comisiei Europene, în ciuda insistenţei Parlamentului European. Liderii din PE l-au desemnat luni pe fostul premier luxemburghez să formeze o majoritate şi, prin declaraţia lor de presă – în care era clar precizat numele politicianului luxemburghez, au încercat să impună decizia lor Consiliului European.
O mişcare care a iritat liderii statelor UE, susţin surse diplomatice convergente citate de presa internaţională. Premierii şi preşedinţii ţărilor europene i-au dat mandat lui Herman Van Rompuy să înceapă consultările pentru alegerea preşedintelui Comisiei.
Preşedintele Consiliului European a arătat clar că nu se va lasa antrenat într-o dispută cu Parlamentul European, că a văzut declaraţia preşedinţilor grupurilor politice adoptată înainte şi că va fi într-o legătură permanentă cu ei, odată ce grupurile politice vor fi constituite.
Angela Merkel relansează curs pentru poziţiile de top ale UE
Semnalul că situaţia se relansează şi că liderii europeni nu vor adopta soluţia propunerii imediate a lui Jean Claude Juncker a fost dat de Angela Merkel.
Aceasta a relansat practic cursa pentru cele mai importante poziţii din conducerea Uniunii Europene spunând că trebuie luat în considerare „un tablou mai larg” cu potenţiali candidaţi pentru şefia Comisiei Europene.
„Deşi PPE este cea mai puternică forţă politică şi Jean Claude Juncker este candidatul nostru, niciun partid nu a obținut majoritatea. De aceea trebuie să ne uităm la un tablou mai larg, cu mai multe opţiuni de persoane potrivite”, a spus cancelarul german.
Angela Merkel a precizat că este nevoie de consultări şi pentru celelalte funcţii de conducere ale instituţiilor europene şi poziţii importante în birocraţia Uniunii: şeful politicii externe, comisarul pentru afaceri economice, preşedintele Parlamentului European şi preşedintele Consiliului.
Cancelarul german a subliniat faptul că tratatele UE dau Consiliului dreptul să caute alternative la candidaţii propuşi de grupurile politice europene şi a avertizat că ignorarea tratatelor a pus, anterior, în pericol Uniunea.
„Nerespectarea prevederilor tratatelor ne-au adus pe marginea prăpastiei şi aproape de catastrofă”, a spus ea, cu referire indubitabilă la criza din zona euro.
Angela Merkel şi-a anunţat târziu sprijinul pentru politicianul luxemburghez. „Ca membru PPE, l-am propus pe Jean Claude Juncker ca preşedinte al Comisiei Europene. L-am susţinut. Nu am uitat asta, la o zi după alegeri. Dar sunt obligată să respect tratatele UE”, a spus cancelarul Merkel la finalul summit-ului informal.
Jean Claude Juncker primeşte şi sprijinul socialistului Francois Hollande
Declaraţiile cancelarului german a suscitat consternare în rândul oponenţilor politici, din grupul de centru-stânga. Socialiştii au fost de acord să îi ofere fostului premier din Luxemburg prima şansă de a forma o majoritate.
„Este absurd că Junker are susţinerea noastră să înceapă negocierile şi este blocat de liderii UE din propria sa familie politică, PPE”, a postat pe Twitter Hannes Swoboda, liderul socialiştilor din Parlamentul European.
Jean Claude Juncker a primit şi susţinerea unor lideri de centru-stânga. După declaraţiile liderului austriac, şi cel francez, preşedintele Francois Hollande, şi-a anunţat sprijinul pentru candidatul PPE.
Speriat de rezultatele extremiştilor la alegerile din Franţa, liderul de la Elysee i-a criticat pe opozanţii luxemburghezului şi le-a spus că nu există alternativă.
„Sunt candidaţi care nu îi vor pe niciunul dintre candidaţii propuşi. Aşa că trebuie să găsească o soluţie şi coerenţă internă”, le-a spus Francois Hollande jurnaliştilor.
Pe cine susţine România
Liderii români sunt şi ei de părere că preşedinţia CE trebuie să revină PPE.
Prima şansă o are “un reprezentant PPE şi noi vom susţine acest lucru fără rezerve”, a spus preşedintele Traian Băsescu. “Un reprezentant PPE”, potivit afirmaţiilor preşedintelui, poate însemna nu neapărat candidatul Jean Claude Juncker.
Totuşi, într-un interviu acordat unei publicaţii de la Bruxelles, şeful statului român a spus că trebuie să fie Jean Claude Juncker, pentru că trebuie să prevaleze fair play-ul. Iar PPE l-a desemnat, înainte de alegerile europene, pe fostul premier din Luxemburg drept candidat al partidului politic european pentru şefia Comisiei.
Chiar şi premierul social-democrat la României, Victor Ponta, a spus marţi că liderul PPE Jean-Claude Juncker este îndreptăţit, dat fiind rezultatul votului la nivel european, să ocupe postul de şef al Comisiei Europene. Prim ministrul român a participat marţi la Bruxelles, la reuniunea familiei sale politice europene,
Victor Ponta a spus că social-democraţii europeni recunosc rezultatul votului de la euroalegeri, PPE are un scor mai mare şi este firesc ca popularii să aibă postul de preşedinte al Comisiei Europene.
„Dar să fie domnul Juncker, să nu pună pe altcineva că altfel păcălim alegătorii şi nu ne mai crede nimeni în 2019”, a spus Victor Ponta.
Herman Van Rompuy trebuie să prezinte liderilor europeni rezultatul negocierilor în 26-27 iunie, la reuniunea ordinară, de vară a acestora. Bătălia se anunţa mai degrabă una interinstituţională decât una politică.
În condiţiile în care socialiştii europeni cred că Jean Claude Juncker trebuie să încerce formarea unei majorităţi şi sunt conştienţi că, fără ei, ei va fi foarte greu să o facă, totul se reduce la negocierea unor poziţii de conducere la nivel european. Angela Merkel a vorbit despre o majoritate PPE-S&D, pe modelul german şi probabil asta va fi soluţia.
Însă o bătălie interinstituţională se desfăşoară în subsidiar: Parlamentul European vrea puteri mai mari, putere de decizie asupra şefului Comisiei, pe care oricum trebuie să îl voteze. Este o „bătălie” cu şefii de stat şi de guvern ai ţărilor europene, iar tratatele UE sunt itnerpretate de cele două părţi în modul favorabil fiecăreia dintre ele.
