fbpx

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Lupta guvernelor cu parlamentele naționale pentru ratificarea finanțării PNRR: 8 state, printre care și România, nu au ratificat planul Next Generation

de Victor Bratu , 9.5.2021

Comisia Europeană este pregătită, din punct de vedere tehnic, să iasă la 1 iunie pe piețele de capital și să împrumute bani pentru a susține finanțarea planului Next Generation EU, cu cea mai semnificativă componentă a sa – Mecanismul de Relansare și Reziliență, cel care susține cele 27 de planuri naționale de relansare.

Singura problemă: 8 state membre, între care și România, nu au aprobat încă Decizia privind Resursele financiare Proprii ale UE, fără de care Comisia nu poate accesa credite.

Până la data de 5 mai 2021, potrivit unui document de analiză al Parlamentului European, 19 state membre au aprobat decizia, restanțele fiind înregistrate de: Austria, Estonia, Finlanda, Irlanda, Țările de Jos, Ungaria, Polonia și România.

Pare evident că niciun stat nu va respinge documentul pentru că mizele financiare sunt uriașe, existând însă motive diferite care întârzie procedura.

Dacă în Austria, Estonia, Țările de Jos, Ungaria, Polonia și Irlanda există dispute politice interne legate de noile taxe, de modul de rambursare al creditelor sau chiar de principiul datoriei comune, în cazurile României și Finlandei e vorba de simpla aritmetică: partidele din arcul guvernamental nu dețin majoritatea necesară (de două treimi) în Parlament pentru a aproba documentul.

Decizia privind Resursele financiare Proprii ale UE se află la Parlamentul României și nu a putut fi votată din cauză că PSD a condiționat votul de prezentarea în detaliu în Parlament a PNRR românesc. Pe 10 martie, Birourile Permanente reunite ale Camerei și Senatului au scos proiectul de pe ordinea de zi a ședinței comune, iar de atunci acesta nu a mai fost repus pe ordinea de zi.

Decizia privind Resursele financiare Proprii introduce 3 noutăți semnificative:

  • În primul rând, crește permanent plafonul de contribuții a statelor membre la Bugetul UE, de la 1,20% la 1,40% din Venitul Național Brut (GNI).
  • În al doilea rând, este stabilită o creștere adițională, dar temporară, de 0,6% GNI dedicată exclusiv finanțării Next Generation EU, permițând astfel Comisiei să împrumute resurse la o scară fără precedent pe piețele de capital în vederea finanțării redresării.
  •  În al treilea rând,  este introdusă o contribuție națională legată de deșeurile de plastic nereciclat – prima resursă proprie nouă a UE care este creată din 1988. În plus, cinci state membre (Danemarca, Germania, Țările de Jos, Austria și Suedia) care au beneficiat de corecții temporare la contribuțiile lor stabilite în 2014 primesc reduceri anuale forfetare în perioada 2021-2027.

Finalizarea procedurii de ratificare de către toate statele membre a Deciziei privind Resursele financiare Proprii a durat în general mai mult de doi ani.

În acest moment însă există un grad mare de urgență pentru adoptarea documentului aprobat de Consiliu în decembrie 2020, deoarece intrarea sa în vigoare este o condiție prealabilă pentru lansarea instrumentului de recuperare a UE.

Pe de altă parte, Comisia nu a primit încă spre aprobare toate planurile naționale de relansare. România a anunțat că va depune planul său până pe 31 mai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanța sparge Dosarul Colectiv în două. Partea în care primarul Piedone a fost condamnat la 8,5 ani, amânată pentru 22 septembrie

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să împartă dosarul Colectiv în două cauze, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi… Mai mult

Europa

Vladimir Putin neagă existența unui război cibernetic purtat de Rusia împotriva SUA

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, într-un interviu acordat canalului de televiziune… Mai mult

Stiri

Articol recomandat de ARPIM

Strategia farmaceutică europeană: cum stă România față de standardele europene de acces la tratament?

Redacţia

Date recente publicate la nivel european arată că România se află din nou la coada unor clasamente importante privind accesul pacienților români la îngrijire și… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților a dezbătut moțiunea PSD depusă împotriva ministrului Cristian Ghinea

Vladimir Ionescu

Camera Deputaţilor a dezbătut luni moţiunea simplă a PSD împotriva ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea (foto). Votul asupra moțiunii va fi dat marți.… Mai mult

Europa

Primele obligațiuni UE pentru PNRR-uri ar putea fi emise marți. Au fost angajate băncile intermediare

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană ar putea emite marți obligațiunile pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, după ce, luni, au fost angajate băncile intermediare, potrivit unor documente… Mai mult

Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult