România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult›
13.01.2021
Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult›
13.01.2021
Luna decembrie ar putea marca o nouă “eră” a politicii monetare globale
de Alexandra Pele 26.10.2015
Ultima lună a anului va deveni “scena” a două dintre cele mai importante decizii de politici monetare din 2015, cu implicaţii asupra valutelor, a acţiunilor şi a obligaţiunilor din întreaga lume.
Deciziile Rezervei Federale (Fed) din SUA şi Băncii Centrale Europene (BCE) de la Frankfurt vor aduce fie o mult-anticipată diviziune a politicilor de pe cele două coaste ale Atlanticului, fie o extindere unită a politicii “banilor ieftini”, scrie Bloomberg.
Felul în care se va tranzacţiona euro în raport cu dolarul în următoarele săptămâni va fi un factor atent urmărit de investitorii care vor încerca să aprecieze deciziile celor două bănci centrale. Euro s-a depreciat la minimul ultimelor două luni după ce Mario Draghi a indicat, în urmă cu două săptămâni, o extindere a programului de relaxare cantitativă.
“Există acest joc de tenis valutar între Fed şi BCE şi va continua să se joace pentru o perioadă”, este de părere Nick Kounis, şeful diviziei de cercetare macroeconomică de la Banca ABN Amro din Amsterdam.
Decizia Fed din septembrie de a amâna majorarea dobânzilor a dus la deprecierea dolarului în raport cu euro, ameninţând inflaţia din zona euro prin scăderea competitivităţii exporturilor europene, acestea devenind mai scumpe, iar importurile mai ieftine.
Măsura l-a forţat pe Draghi să spună că BCE va lua în considerare politici monetare şi mai relaxate la următoarea şedinţă, de pe 3 decembrie. Dacă Draghi va acţiona, atunci perspectiva unui dolar mai puternic va influenţa decizia oficialilor americani care se întrunesc două săptămâni mai târziu.
“Semnalul BCE reduce probabilitatea unei majorări a dobânzilor în decembrie prin aprecierea dolarului şi, implicit, înăsprirea condiţiilor financiare din SUA”, notează Krishna Guha, vicepreşedintele companiei de consultanţă bancară Evercore ISI, din Washington. În contrast, dacă pieţele răspund la deciziile BCE, acest lucru “ar putea da Fed-ului perdeaua de fum de care are nevoie pentru a lansa prima ciclul de majorare al dobânzilor”, scrie presa străină.
Deciziile din decembrie ar putea marca o nouă “eră” a politicilor monetare dacă cele mai mari două bănci centrale din lume ar “trage” în direcţii opuse.
“Ştim că trendurile monetare ale Statelor Unite şi ale zonei euro au fost divergente în ultima perioadă, dar mişcări diagonal-opuse în aceiaşi lună ar duce divergenţa la un nou nivel şi poate, paritatea euro/dolar la un nou minim”, a comentat Steve Barrow, şeful unui grup de strategie la Standard Bank Group din Londra.