Economia Chinei trece printr-o tranziție dureroasă, în timp ce Beijingul încearcă să iasă din criza post-Covid și să acopere pierderile provocate de prăbușirea pieței imobiliare.
Președintele chinez Xi Jingping dorește dezvoltarea a ceea ce numește cele „trei industrii noi” – panouri fotovoltaice, vehicule electrice și baterii litiu-ion – pentru a readuce economia pe creștere. Deja producția este în expansiune la fel ca și exportul acestor produse, ceea ce face ca restul lumii să se pregătească pentru următoarea fază a șocului economic „made in China”.
În special, producătorii chinezi livrează atât de multe panouri solare încât excesul de pe piața globală a dus la prăbușirea prețurilor și îi determină pe oameni să-și construiască gardurile de la case cu aceste dispozitivă, odată foarte scumpe.
În perioada dintre finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000, SUA și economia globală a trecut printr-un șoc comercial provocat de China, atunci când o explozie de importuri ieftine din China au ajutat să mențină nivelul inflației cât mai jos, dar a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă din industriile locale, scrie Wall Street Journal. Acum, ar putea urma partea a doua a acestui șoc.
Fabricile din China produc mai multe mașini, utilaje și bunuri de consum decât poate absorbi piața internă. În total, numărul de autoturisme produse în China și vândute pe piața internă și în străinătate a atins un nou record anul trecut: 25,5 milioane.
Profitând de împrumuturile avantajoase acordate de stat, companiile chineze supraaprovizionează piețele străine cu produsele pe care nu le pot vinde în țară. În anii 2000, supraproducția venea în primul rând din China, în timp ce fabricile din alte părți ale lumii se închideau. Acum, SUA și alte țări investesc masiv și își protejează industriile pe măsură ce tensiunile geopolitice continuă să crească.
SUA, Europa și Japonia nu vor o repetare a primului șoc provenit din China și susțin cu miliarde de dolari industriile considerate strategice, totodată impunând sau amenințând că vor impune taxe pentru importurile chineze. Primul șoc a venit după o serie de reforme liberale adoptate de China în anii ’90 și aderarea sa la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma scăderii prețurilor au fost persoanele cu venituri mici și medii.
Totodată, însă, șocul din China a pus presiune mare pe producătorii locali. În 2016, economiștii au estimat că SUA au pierdut peste 2 milioane de joburi în perioada 1999-2011 din cauza importurilor chineze, în timp ce producătorii de mobilă, jucării și haine au cedat în fața competiției, iar angajații din comunitățile cele mai afectate și-au găsit cu greu alte locuri de muncă.
Spre deosebire de Japonia sau Coreea de Sud, care au abandonat producția low-cost, îndreptându-se înspre exporturi cu valoare mai mare, China și-a păstrat poziția dominantă în sectoarele low-cost, chiar și în timp ce pătrunde tot mai mult în categoria produselor caracteristice în mod normal de economiile avansate.
În contrast cu situația din anii 2000, Occidentul consideră acum China ca fiind principalul său rival economic și adversar geopolitic. UE urmează să decidă dacă mașinile electrice din China sunt subvenționate ilegal și dacă ar trebui impuse taxe sau alte restricții de import, în timp ce fostul președinte american Donald Trump a propus ca pentru importurile din China să fie aplicate taxe de 60% sau mai mari.
(Citiți și: ””Să ne trezim!”: Ministrul francez al Economiei, în Germania, despre competiția cu SUA și China”)
***
