fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Lucrările la baza Deveselu au fost finalizate, componenta devine operațională în 2016

de Victor Bratu 18.12.2015

deveselu-bine-artLucrările la baza de la Deveselu, care găzduiește componenta română a sistemului defensiv antirachetă, au fost finalizate, o ceremonie organizată vineri, la care au participat ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, și oficiali ai statului român, marcând evenimentul. Scutul antirachetă amplasat la granița de est a NATO devine operațional anul viitor.

Ambasadorul SUA la București a afirmat: “Scutul de la Deveselu este o confirmare a relațiilor extraordinare dintre Statele Unite și România, este o piatră de temelie pentru sistemul antirachetă, pentru NATO”.

Ambasadorul Klemm a subliniat, din nou, că scutul “este un sistem de apărare împotriva pericolelor din afara Europei. Nu este îndreptat împotriva Rusiei”.

România, sub scut

”Sistemul antirachetă de la Deveselu este indiscutabil cel mai important proiect strategic bilateral româno-american”, a afirmat, vineri, și ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

(Citiți și: ”Ce prevede acordul dintre România şi SUA privind scutul antirachetă”)

Ceremonia de vineri a fost precedată, pe 11 decembrie, de un test al interceptorilor de tip Standard Missile-3 (SM-3), care echipează baza din România, test efectuat de Agenţia americană pentru Apărare antirachetă (MDA).

De menționat că Rusia şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea faţă de crearea acestui scut antirachetă american în Europa, aprobat în 2010, la Summitul NATO de la Lisabona.

Un grup de state europene, între care România, Polonia, Spania şi Turcia, au fost de acord atunci să găzduiască elemente ale scutului pe teritoriile lor chiar dacă Rusia a avertizat că statele-gazdă ale componentelor vor deveni ”ținte” pentru strategii Moscovei.

(Citiți și: ”Moscova cere SUA și României să renunțe, până nu este prea târziu, la scutul antirachetă”)

Componenta românească a scutului antirachetă a costat circa 400 de milioane de dolari, bani plătiți de Statele Unite ale Americii, care vor mai contribui, anual, cu 20 de milioane de dolari pentru întreţinerea sistemelor. Costurile de instalare a sistemului cât şi cele de întreţinere nu cuprind şi rachetele de interceptare, care sunt furnizate de aliați.

Clădirea care găzduiește elementele scutului antirachetă de la Deveselu a fost dezmembrată dintr-o bază militară din New Jersey și a fost recompusă în România.

scut-anti-racheta-webCum s-a edificat scutul antirachetă

Sistemul este prima versiune a unei baze terestre Aegis, o sofisticată colecție de radare, sisteme de control a tirului, computere și rachete de interceptare care împreună cu cele de pe vasele de luptă ale US Navy, dar și pe vase militare ale aliaților este capabil să apere spațiul aerian de atacuri inamice. Sistemul Aegis este capabil să anihileze simultan peste 100 de ținte.

Pentru mai mult de 10 ani, Locheed Martin, producătorul de rachete Raytheon, US Navy și Agenția pentru luptă Antirachetă lucrează împreună pentru a crea sistemul Aegis pentru misiuni de luptă antirachetă. De la sfârșitul lui 2013, 30 de nave de luptă americane, 25 de distrugătoare și 5 crucișătoare au fost modificate pentru misiuni de luptă antirachetă.

Primul vas echipat pentru acțiuni antirachetă a patrulat în Pacific dar, din martie 2011, navele înarmate pentru lupta antirachetă au activat și în zona Europei. Patru nave cu sistem Aegis au fost transferate și vor staționa în portul spaniol Rota pentru a face parte din scutul american antirachetă desfășurat în Europa.

Primul dintre cele patru vase militare, USS Donald Cook, a ajuns deja la destinație pe 11 februarie 2014. USS Ross a ajuns următorul, iar. USS Carney și USS Porter au fost transferate în Mediterana în 2015.

Instalarea navelor, împreună cu rachetele Standard Missle (SM) – 2 Block IV și SM 3 Block IA și a radarelor terestre, a constituit faza 1 a instalării scutului antirachetă în Europa care este capabil să intercepteze rachete cu rază medie de acțiune.

Faza a doua include amplasarea elementelor scutului în România pentru a oferi protecție antirachetă pentru sudul Europei. Vor fi folosiți interceptori SM – 3 Block IB.

Faza a treia include instalarea bazei Aegis în Polonia pentru a proteja nordul Europei. Baza poloneză va deveni operațională cel târziu în 2018 și va include amplasarea interceptorilor SM – 3 Block IIA care sunt mai mari și mai rapizi decât versiunile anterioare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult