Lucrările la baza de la Deveselu, care găzduiește componenta română a sistemului defensiv antirachetă, au fost finalizate, o ceremonie organizată vineri, la care au participat ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, și oficiali ai statului român, marcând evenimentul. Scutul antirachetă amplasat la granița de est a NATO devine operațional anul viitor.
Ambasadorul SUA la București a afirmat: „Scutul de la Deveselu este o confirmare a relațiilor extraordinare dintre Statele Unite și România, este o piatră de temelie pentru sistemul antirachetă, pentru NATO”.
Ambasadorul Klemm a subliniat, din nou, că scutul „este un sistem de apărare împotriva pericolelor din afara Europei. Nu este îndreptat împotriva Rusiei”.
România, sub scut
”Sistemul antirachetă de la Deveselu este indiscutabil cel mai important proiect strategic bilateral româno-american”, a afirmat, vineri, și ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
(Citiți și: ”Ce prevede acordul dintre România şi SUA privind scutul antirachetă”)
Ceremonia de vineri a fost precedată, pe 11 decembrie, de un test al interceptorilor de tip Standard Missile-3 (SM-3), care echipează baza din România, test efectuat de Agenţia americană pentru Apărare antirachetă (MDA).
De menționat că Rusia şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea faţă de crearea acestui scut antirachetă american în Europa, aprobat în 2010, la Summitul NATO de la Lisabona.
Un grup de state europene, între care România, Polonia, Spania şi Turcia, au fost de acord atunci să găzduiască elemente ale scutului pe teritoriile lor chiar dacă Rusia a avertizat că statele-gazdă ale componentelor vor deveni ”ținte” pentru strategii Moscovei.
(Citiți și: ”Moscova cere SUA și României să renunțe, până nu este prea târziu, la scutul antirachetă”)
Componenta românească a scutului antirachetă a costat circa 400 de milioane de dolari, bani plătiți de Statele Unite ale Americii, care vor mai contribui, anual, cu 20 de milioane de dolari pentru întreţinerea sistemelor. Costurile de instalare a sistemului cât şi cele de întreţinere nu cuprind şi rachetele de interceptare, care sunt furnizate de aliați.
Clădirea care găzduiește elementele scutului antirachetă de la Deveselu a fost dezmembrată dintr-o bază militară din New Jersey și a fost recompusă în România.
Cum s-a edificat scutul antirachetă
Sistemul este prima versiune a unei baze terestre Aegis, o sofisticată colecție de radare, sisteme de control a tirului, computere și rachete de interceptare care împreună cu cele de pe vasele de luptă ale US Navy, dar și pe vase militare ale aliaților este capabil să apere spațiul aerian de atacuri inamice. Sistemul Aegis este capabil să anihileze simultan peste 100 de ținte.
Pentru mai mult de 10 ani, Locheed Martin, producătorul de rachete Raytheon, US Navy și Agenția pentru luptă Antirachetă lucrează împreună pentru a crea sistemul Aegis pentru misiuni de luptă antirachetă. De la sfârșitul lui 2013, 30 de nave de luptă americane, 25 de distrugătoare și 5 crucișătoare au fost modificate pentru misiuni de luptă antirachetă.
Primul vas echipat pentru acțiuni antirachetă a patrulat în Pacific dar, din martie 2011, navele înarmate pentru lupta antirachetă au activat și în zona Europei. Patru nave cu sistem Aegis au fost transferate și vor staționa în portul spaniol Rota pentru a face parte din scutul american antirachetă desfășurat în Europa.
Primul dintre cele patru vase militare, USS Donald Cook, a ajuns deja la destinație pe 11 februarie 2014. USS Ross a ajuns următorul, iar. USS Carney și USS Porter au fost transferate în Mediterana în 2015.
Instalarea navelor, împreună cu rachetele Standard Missle (SM) – 2 Block IV și SM 3 Block IA și a radarelor terestre, a constituit faza 1 a instalării scutului antirachetă în Europa care este capabil să intercepteze rachete cu rază medie de acțiune.
Faza a doua include amplasarea elementelor scutului în România pentru a oferi protecție antirachetă pentru sudul Europei. Vor fi folosiți interceptori SM – 3 Block IB.
Faza a treia include instalarea bazei Aegis în Polonia pentru a proteja nordul Europei. Baza poloneză va deveni operațională cel târziu în 2018 și va include amplasarea interceptorilor SM – 3 Block IIA care sunt mai mari și mai rapizi decât versiunile anterioare.
