Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Lucrările la baza Deveselu au fost finalizate, componenta devine operațională în 2016

de Victor Bratu 18.12.2015

deveselu-bine-artLucrările la baza de la Deveselu, care găzduiește componenta română a sistemului defensiv antirachetă, au fost finalizate, o ceremonie organizată vineri, la care au participat ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, și oficiali ai statului român, marcând evenimentul. Scutul antirachetă amplasat la granița de est a NATO devine operațional anul viitor.

Ambasadorul SUA la București a afirmat: “Scutul de la Deveselu este o confirmare a relațiilor extraordinare dintre Statele Unite și România, este o piatră de temelie pentru sistemul antirachetă, pentru NATO”.

Ambasadorul Klemm a subliniat, din nou, că scutul “este un sistem de apărare împotriva pericolelor din afara Europei. Nu este îndreptat împotriva Rusiei”.

România, sub scut

”Sistemul antirachetă de la Deveselu este indiscutabil cel mai important proiect strategic bilateral româno-american”, a afirmat, vineri, și ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

(Citiți și: ”Ce prevede acordul dintre România şi SUA privind scutul antirachetă”)

Ceremonia de vineri a fost precedată, pe 11 decembrie, de un test al interceptorilor de tip Standard Missile-3 (SM-3), care echipează baza din România, test efectuat de Agenţia americană pentru Apărare antirachetă (MDA).

De menționat că Rusia şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea faţă de crearea acestui scut antirachetă american în Europa, aprobat în 2010, la Summitul NATO de la Lisabona.

Un grup de state europene, între care România, Polonia, Spania şi Turcia, au fost de acord atunci să găzduiască elemente ale scutului pe teritoriile lor chiar dacă Rusia a avertizat că statele-gazdă ale componentelor vor deveni ”ținte” pentru strategii Moscovei.

(Citiți și: ”Moscova cere SUA și României să renunțe, până nu este prea târziu, la scutul antirachetă”)

Componenta românească a scutului antirachetă a costat circa 400 de milioane de dolari, bani plătiți de Statele Unite ale Americii, care vor mai contribui, anual, cu 20 de milioane de dolari pentru întreţinerea sistemelor. Costurile de instalare a sistemului cât şi cele de întreţinere nu cuprind şi rachetele de interceptare, care sunt furnizate de aliați.

Clădirea care găzduiește elementele scutului antirachetă de la Deveselu a fost dezmembrată dintr-o bază militară din New Jersey și a fost recompusă în România.

scut-anti-racheta-webCum s-a edificat scutul antirachetă

Sistemul este prima versiune a unei baze terestre Aegis, o sofisticată colecție de radare, sisteme de control a tirului, computere și rachete de interceptare care împreună cu cele de pe vasele de luptă ale US Navy, dar și pe vase militare ale aliaților este capabil să apere spațiul aerian de atacuri inamice. Sistemul Aegis este capabil să anihileze simultan peste 100 de ținte.

Pentru mai mult de 10 ani, Locheed Martin, producătorul de rachete Raytheon, US Navy și Agenția pentru luptă Antirachetă lucrează împreună pentru a crea sistemul Aegis pentru misiuni de luptă antirachetă. De la sfârșitul lui 2013, 30 de nave de luptă americane, 25 de distrugătoare și 5 crucișătoare au fost modificate pentru misiuni de luptă antirachetă.

Primul vas echipat pentru acțiuni antirachetă a patrulat în Pacific dar, din martie 2011, navele înarmate pentru lupta antirachetă au activat și în zona Europei. Patru nave cu sistem Aegis au fost transferate și vor staționa în portul spaniol Rota pentru a face parte din scutul american antirachetă desfășurat în Europa.

Primul dintre cele patru vase militare, USS Donald Cook, a ajuns deja la destinație pe 11 februarie 2014. USS Ross a ajuns următorul, iar. USS Carney și USS Porter au fost transferate în Mediterana în 2015.

Instalarea navelor, împreună cu rachetele Standard Missle (SM) – 2 Block IV și SM 3 Block IA și a radarelor terestre, a constituit faza 1 a instalării scutului antirachetă în Europa care este capabil să intercepteze rachete cu rază medie de acțiune.

Faza a doua include amplasarea elementelor scutului în România pentru a oferi protecție antirachetă pentru sudul Europei. Vor fi folosiți interceptori SM – 3 Block IB.

Faza a treia include instalarea bazei Aegis în Polonia pentru a proteja nordul Europei. Baza poloneză va deveni operațională cel târziu în 2018 și va include amplasarea interceptorilor SM – 3 Block IIA care sunt mai mari și mai rapizi decât versiunile anterioare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.12.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Polonia a depășit Portugalia la PIB per capita raportat la puterea standard de cumpărare – date FMI

Iulian Soare

Noile cifre publicate de Fondul Monetar Internaţional arată că Produsul Intern Brut per capita raportat la puterea standard de cumpărare în Polonia a crescut în… Mai mult

Stiri

Administrația Trump cere Congresului 2,5 miliarde dolari pentru lupta împotriva coronavirus

Razvan Diaconu

Administraţia Trump a cerut Congresului fonduri de 2,5 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva răspândirii rapide a coronavirusului, din această sumă peste 1 miliard… Mai mult

Stiri

Primarul Gabriela Firea anunță: Vinieta Oxigen dispare înainte de a intra în vigoare

Vladimir Ionescu

Gabriela Firea a anunțat marți dimineața că Primaria Capitalei renunță la taxa Oxigen, care ar fi impus taxe mașinilor poluante și ar fi interzis circulația… Mai mult

Stiri

Covid-19 / Trei universități din România și-au suspendat cursurile; 1.000 de români sunt în izolare acasă; nedeclararea riscului va fi pedepsită

Vladimir Ionescu

Patru universități din România care au un număr mare de studenți străini au decis măsuri speciale pentru a evita o epidemie cu noul coronavirus, trei… Mai mult

Stiri

Nouă condiție europeană pentru un acord comercial UE – UK: mențineți interdicția la importul de carne de pui cu clor

Victor Bratu

Uniunea Europeană cere Marii Britanii să mențină interdicția asupra importurilor de carne de pui cu clor – aceasta este ultima din lista de condiții pentru… Mai mult

Stiri

Curs de schimb EUR/RON 4,89, inflație 4,04% – anticipații pe orizont 12 luni în indicatorii CFA Romania

Vladimir Ionescu

In luna ianuarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 2,2 puncte pana la valoarea… Mai mult

Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult