Atacurile cu dronă purtate trei zile consecutiv de ucraineni au expus slăbiciunea sistemului de apărare aeriană al Rusiei și vulnerabilitatea întregii regiuni de nord-vest a Rusiei, potrivit analiștilor militari ruși și internaționali.
Pe lângă pagubele produse, atacurile demonstrează că apărarea aeriană a Rusiei, în practică, nu este continuă și că unele zone sunt mai protejate decât altele. „Aceste incidente arată că, dacă nu te apropii pe drum de marile orașe, de aeroporturi, baze de apărare aeriană etc., poți zbura destul de adânc în teritoriul Rusiei”, a declarat un analist militar rus pentru Euractiv.
Atacurile ucrainene de duminică (21 ianuarie) au provocat un incendiu la marele terminal de gaze naturale din portul Ust-Luga de la Marea Baltică, aproape de granița cu Estonia. „Armata ucraineană poate construi rute pe baza informațiilor actualizate împărtășite cu ei de țările NATO, află unde se pot întâlni cu apărarea aeriană și unde nu. Pentru a asigura securitatea, armata rusă trebuie să recunoască ceea ce este evident – orice așezare a teritoriului de la granița cu Ucraina până la râul Volga este expusă permanent riscului de lovituri cu drone”, a mai spus expertul rus.
Expert militar israelian: A atinge o țintă la peste 1.000 km este o sarcină pe care ucrainenii o pot rezolva
Dacă industria ucraineană planifică sau produce deja în masă drone de atac cu rază lungă de acțiune, aceasta ar putea deveni o provocare serioasă pentru întregul sistem de apărare aeriană rusă. Potrivit lui Ilya Abishev, un observator militar al BBC Russian Service, există multe ținte importante în Rusia și nicio măsură de apărare aeriană nu va fi suficientă pentru a le proteja pe fiecare dintre ele.
Ucraina a lucrat intens de la invazia rusă pentru a-și dezvolta propria capacitate de atac la distanță, cu drone kamikaze, rachete de croazieră și rachete balistice.
Scopul Ucrainei este de a provoca daune economice și militare complexului militar-industrial al Rusiei, precum și de a deturna resursele de apărare aeriană către ținte din interiorul Rusiei, a declarat expertul militar israelian David Sharp pentru Euractiv.
Distanța până la Sankt Petersburg nu este limită. A atinge o țintă la 1.200-1.300 de kilometri este o sarcină pe care ucrainenii o pot rezolva, crede specialistul israelian.
Pagubele provocate în atacurile cu dronă – care au lovit facilități rusești importante – îi determină pe mulți oficiali ruși să pună la îndoială afirmațiile lui Putin că războiul decurge conform planului său, a declarat Abbas Galiamov, fostul redactor de discursuri al lui Putin în exil, pentru Euractiv.
„Astfel de incidente au afectat loialitatea regimului”, a spus Abbas Galiamov.
Atacurile spectaculoase cu dronă ale ucrainenilor
În ultimele zile, dronele ucrainene au lovit un terminal LNG din portul rusesc Ust-Luga, de la Marea Baltică, orașul St. Petersburg și depozitul de combustibili Klintsy, din regiunea Bryansk. Un al patrulea atac cu dronă, interceptat de antiaeriana rusă, a vizat terminalul de țiței Mihail Skigin din St. Petersburg.
În 2023, armata ucraineană a lansat o serie de atacuri-surpriză cu dronă, lovind un aerodrom militar din regiunea Saratov, unde mai multe avioane au fost avariate. Alte drone ucrainene au atacat Kremlin, zgârie-norii din cartierul de afaceri al Moscovei și alte clădiri din centrul orașului.
O altă dronă a aterizat la doar câțiva kilometri de reședința de stat a lui Vladimir Putin, în zona Rublyovka de lângă Moscova, unde se află proprietățile de lux ale elitei politice și de afaceri din Rusia încă din vremea sovietică.
***
