Comisia Europeană a anunțat miercuri prima licitație pentru achiziția în comun de gaze naturale, cu o cerere agregată de 11,6 miliarde de metri cubi, din care 2,8 miliarde mc GNL și 9,6 miliarde mc de gaze importați prin conducte.
„Am făcut ceea ce am promis, într-un timp record. Comisia a creat această piaţă de la zero şi companiile au răspuns pozitiv şi acum lansăm cererile noastre pe piaţa internaţională”, a spus miercuri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Relaţii Interinstituţionale, Maros Sefcovic, relatează agenţiile de știri EFE și Agerpres.
Obiectivul platformei „AggregateEU” este de a adăuga cererea şi a negocia împreună pentru a ieftini importurile de gaze, în vederea umplerii depozitelor pentru iarna viitoare, depozite care se află la 62,04% din capacitate (pe 8 mai), faţă de 36,87% în urmă cu un an, după invazia Ucrainei de către Rusia. Stocurile mari de gaze din Europa se explică prin iarna deosebit de blândă, consumul de energie pentru încălzire fiind la un nivel mult mai mic decât media multianuală.
Bruxelles consideră „un reper istoric” sistemul, conceput pentru decuplarea de la gazele ruseşti şi deschis companiilor din UE, dar şi unor state precum Ucraina, Serbia sau Republica Moldova.
Un total de 107 companii s-au înscris pe noua platformă şi 77 au solicitat gaze la această primă licitaţie (deschisă până pe 15 mai), ce se vor furniza între iunie 2023 şi mai 2024.
Comisia Europeană va organiza licitaţii similare la fiecare două luni, prin intermediul unui sistem care „se va consolida cu timpul şi va rezista” şi care reprezintă „o oportunitate enormă pentru ambele părţi, pentru cumpărători şi, mai ales, pentru vânzători”, a subliniat Sefcovic.
„Va ajuta industria europeană, inclusiv pe cea mare consumatoare de energie, la crearea de noi relaţii comerciale cu noi furnizori internaţionali, în contextul eforturilor UE de a renunţa la gazele ruseşti” şi „în acelaşi timp, deschide oportunitatea pentru furnizori internaţionali de a-şi extinde portofoliul de clienţi”, a afirmat el.
Sefcovic a subliniat că, dincolo de marile companii, achiziţiile comune „oferă o nouă posibilitate de piaţă companiilor mici şi mijlocii, care pot beneficia de această platformă în mod gratuit”.
„UE este clientul de gaze cel mai important în termeni globali”, a spus oficialul slovac, adăugând că nu poate fi oferită de către Comisie „nicio informaţie comercială pentru credibilitatea procesului”, dar a menţionat că „o majoritate uimitoare a statelor membre” au răspuns pozitiv şi a invitat şi alte companii din sector să se alăture mecanismului.
Noul sistem, care lasă pe dinafară gazele ruseşti şi orice companie din Rusia, fie că e furnizor, fie ca e client, obligă statele membre să adauge cel puţin 15% din cererea lor pentru umplerea depozitelor, adică 13,5 miliarde mc, deşi nu sunt obligate să cumpere gaze.
Prima licitaţie nu a atins încă acest plafon, dar este încă deschisă pentru noi solicitări, atât de la statele membre ale UE, cât şi de la anumite ţări din afara spaţiului comunitar (Albania, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina).
Compania germană Prisma European Capacity Platform GmbH, contractată de Comisia Europeană fără costuri pentru clienţi, va gestiona licitaţia pentru a obţine preţuri comune competitive pe piaţa globală.
Odată ce acest sistem va obţine ofertele furnizorilor, firmele care doresc vor iniţia negocieri cu furnizorii. Sistemul este conceput în principal pentru achiziţiile de gaze pe un termen de până la 12 luni.
În cazul GNL, cumpărătorii vor putea alege ca gazele să le fie livrate în nord-vestul UE sau în sud-vest, putând decide chiar şi terminalul exact. Vor fi acceptate cereri de minimum 300 GWh, ceea ce reprezintă în jur de o treime din capacitatea unei nave.
Pentru gazele furnizate prin conducte, clienţii vor putea alege dintre 26 de puncte de furnizare diferite şi minimumul cerut va fi de 5 GWh.
Avertisment: Criza energetică nu s-a încheiat
Perspectivele companiei E.On pentru întregul an 2023 pornesc de la premisa că criza energetică nu s-a închieat în Europa.
Criza energetică nu s-a încheiat încă, iar situația aprovizionării cu energie în Europa s-ar putea deteriora în cursul acestui an, a anunțat miercuri una dintre cele mai importante companii de utilități din Germania, E.On, scrie OilPrice.
„Criza nu s-a încheiat încă”, a declarat miercuri directorul financiar al E.On, Marc Spieker, la prezentarea rezultatelor pentru primul trimestru ale gigantului german din domeniul distribuției de gaze naturale, prezent și în România.
„Comparativ cu actualele condiții din piață, previziunile noastre iau în calcul și posibilitatea unei deteriorări a pieței în restul anului. Credem că suntem bine poziționați pentru a face față volatilității care se așteaptă să continue”, a adăugat Spieker.
Prețuri în scădere după o iarnă blândă
Actuala piață a gazelor naturale se caracterizează printr-o tendință de reducere a prețurilor. Dar acestea sunt vești bune pe termen scurt pentru cumpărătorii de gaze naturale, deoarece proiecțiile pe termen lung indică un risc crescut de scumpire pe fondul prognozelor de scădere a producției de gaze naturale la nivel global.
În ultimele zile, prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au continuat să se reducă și au început o a șasea săptămână de scăderi, pe fondul unor stocuri confortabile și a unei cereri de gaze mai puțin intense în Europa și Asia.
Contractele futures pe prima lună la hub-ul TTF, referință pentru tranzacțiile cu gaze naturale din Europa, au scăzut miercuri la 40 de dolari (36,25 euro) pe MWh la ora 6:30 GMT.
Prețurile s-au înjumătățit de la începutul anului, după o iarnă mai blândă, care a lăsat stocurile europene de gaze la sfârșitul sezonului de încălzire 2022/2023 mult peste media pe ultimii cinci ani.
În pofida actualei acalmii a cererii și a prețurilor, guvernele și analiștii avertizează că Europa nu ar trebui să se relaxeze și că criza energetică nu s-a încheiat încă.
Dacă temerile legate de o criză a gazelor naturale nu s-au concretizat iarna trecută, iar prețurile gazelor au scăzut, Europa nu ar trebui să ia în calcul o altă iarnă mai caldă decât de obicei și să se bazeze pe o concurență mai mică din partea Asiei în timp ce se pregătește pentru iarna 2023/2024, potrivit experților.
***
