Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea au înregistrat o propunere legislativă pentru desecretizarea Hotărârii nr. 17/2005 a CSAT, cea prin care corupția era trecută în rândul riscurilor de securitate națională.
Proiectul celor doi mai prevede desecretizarea tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acestei hotărâri și posibibilitatea solicitării revizuirii sentințelor.
Această decizie a CSAT a stat la baza încheierii protocoalelor semnate de SRI cu diferite instituții, parchete, Ministerul Finanțelor etc.
O decizie CCR de anul acesta stabilea că infracțiunile de corupție și cele contra patrimoniului (de exemplu, evaziunea fiscală), nu constituie amenințări la siguranța națională, iar probele obținute de SRI nu pot fi folosite în aceste dosare.
Inițiativa vizează, însă, revizuirea unor condamnări pentru fapte de corupție, întrucât proiectul prevede că persoanele lezate de aceste acte se pot adresa instanțelor, „cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală”.
Reamintim că modificările la Codul de procedură penală au mai introdus un motiv de revizuire a sentințelor definitive: anume faptul că unul dintre judecătorii completului nu a semnat motivarea hotărârii, ci a fost înlocuit, așa cum permite legea în momentul de față.
Cel puțin revizuirea suplimentară prevăzută de Cpp l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea din Dosarul Referendum (doi ani cu suspendare).
„În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenția public în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI și diferite instituții din justiție. Înțelegerile secrete încheiate între aceste instituții sunt ieșite din orice normă juridică și a statului de drept.
Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate.
În aceste condiții, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt și să asigure revenirea în matca statului de drept.
Propunerea legislativă de față conține o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor”, se arată într-un comunicat publicat vineri pe site-ul Senatului.
De precizat că în 2005 Călin Popescu Tăriceanu era premier și, prin urmare, era membru CSAT.
Ce prevede proiectul:
- La data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA – să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură”.
- Documentele vor fi centralizate la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, care „le va pune la dispoziția persoanelor interesate”. „Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea”, potrivit sursei citate.
- „Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”.
„Atunci când democrația și libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituțională revine Parlamentului, instituția reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens”, se mai arată în acest comunicat.
Traian Băsescu declara anul acesta că instituțiile implicate în Hotărârea 17/2005 erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI.
