fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Liviu Dragnea a dărâmat guvernul numit, om cu om, de el însuși. Urmează un alt experiment al majorității de 68%

de Victor Bratu 21.6.2017

Parlamentul României a demis miercuri, prin moțiune de cenzură, primul guvern al coaliției PSD-ALDE, însă Sorin Grindeanu  mai stă la Palatul Victoria cel puțin o săptămână. El trebuie să asigure interimatul până ce noul guvern depune jurământul la Palatul Cotroceni.

A fost o victorie nu foarte convingătoare: 241 de voturi în favoarea moțiunii. Doar 8 voturi peste majoritatea necesară (furnizate de reprezentanții minorităților naționale), 6 mai puțin decât contabilizează PSD și ALDE în Parlament.

Consultările pentru formarea noului cabinet sunt anunțate pentru 26 iunie, dată la care tandemul Dragnea-Tăriceanu va avansa cu siguranță președintelui Iohannis numele celui propus premier.

Cum șeful statului are în acest moment o marjă limitată  de manevră, este de presupus că liderii coaliției pot recăpăta în cel mult o săptămână ”cheile” Palatului Victoria– în fond, programul de guvernare îl cunoaștem iar echipa guvernamentală  va fi, cu 5-6 excepții, aceeași.

Pașii procedurali de urmat

Din punct de vedere constituțional, Guvernul proaspăt demis va asigura în continuare doar administrarea curentă a ţării, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Șeful statului va purta consultări politice în vederea formării noului guvern, consultări anunțate deja de purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale pentru data de 26 iunie.

Președintele va desemna persoana însărcinată cu formarea noului executiv, persoană care urmează să fie propusă de coaliția majoritară (niciun partid nu deține majoritate absolută în Parlament) formată din PSD și ALDE.

Astăzi nu există posibilitatea formării altei majorități.

Persoana desemnată prim-ministru are la dispoziție 10 zile să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Este de presupus că PSD și ALDE vor accelera cât pot acest proces.

Poziționări oficiale

Klaus Iohannis a transmis PSD, încă de marți: ”Nu mi-am schimbat opiniile politice. Sunt în continuare de părere că premier în România desemnat de mine poate fi doar o persoană integră. Nu am absolut deloc de gând să fac rabat de la criteriile pe care din toamnă le tot enunț. România are nevoie de un guvern stabil, de un premier integru”.

Acest mesaj demonstrează faptul că șeful statului nu va ezita să respingă, argumentat, orice propunere de ”calibrul” Sevil Shhaideh.

Un mesaj complementar a transmis și fostul premier Dacian Cioloș. El a scris miercuri, pe Facebook:

„Demiterea lui Sorin Grindeanu nu este numai sfârșitul unei aventuri politice periculoase, ci creează condițiile unei guvernări a cărei principală legitimitate este voința președintelui PSD. Minciuna, lupta pentru putere și pentru rezolvarea problemelor penale ale unor lideri politici, vor ține loc de bună guvernare, bunăstare, credibilitate și transparență. Valorile democrației și interesul țării nu vor trece dincolo de pofta șefului de partid.”

Fostul premier are dreptate, dar aritmetica electorală și calitatea opoziției dictează  cadrul îngust de manevră.

Mesajele opoziției prezente la dezbaterea moțiunii- PNL și USR- pot fi rezumate simplu: guvernarea PSD-ALDE e o catastrofă, așa nu se mai poate!

UDMR, după eșecul negocierilor de marți, a anunțat că nu participă la vot. Desigur, protocolul de colaborare parlamentară cu puterea este valabil în continuare.

Obiectivele lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea a câștigat bătălia împotriva propriului guvern, dar bătălia internă încă nu este câștigată. El trebuie în primul rând să se asigure că președintele acceptă propunerea de prim-ministru susținută de PSD și ALDE pentru a-și ține ocupat partidul cu ”relansarea guvernării”.

Dacă președintele ridică obiecții față de persoana nominalizată, membrii PSD ar avea noi motive să pună la îndoială anvergura politică a fostului șef de Consiliu județean. Și de aici, probleme…

Alegerea care urmează să o facă Liviu Dragnea nu este deloc ușoară: are nevoie de o persoană care să treacă ”testul de credibilitate” la Palatul Cotroceni, dar care să nu îndrăznească să judece actul guvernării de unul singur.

În aceste condiții, e foarte greu de presupus că unul dintre ccei 2 viceguvernatori BNR, Florin Georgescu sau Liviu Voinea, vehiculați ”pe surse” ca fiind pe lista potențialilor premieri, ar accepta să se înhame la carul unde frâiele sunt ținute de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu.

Miercuri, de la Liviu Dragnea nu am aflat un nume, ci un portret-robot: ”Să fie un om corect, responsabil, care să nu fie aventurier, să aibă capacitatea de implementare a programului de guvernare, un om cinstit”.

Probleme la alcătuirea noii echipe guvernamentale

Liviu Dragnea mai este obligat să încerce să arate că moțiunea nu a fost o simplă vendetta împotriva lui Sorin Grindeanu. Dacă judecăm prin prisma ”evaluării” făcute de Darius Vâlcov, atunci miniștrii care au adunat mai multe restanțe decât realizări ar trebui să nu se regăsească în  noua formulă guvernamentală.

Asta dacă Liviu Dragnea rămâne consecvent declarației făcute chiar la moțiune: ”Nu spun căî guvernul s-a descurcat prost, s-a descurcat binișor. Dar binișor nu e suficient!”

Atunci, din noua echipă guvernamentală, potrivit ”radiografiei” asumate de partid și care a stat la baza solicitării ca Sorin Grindeanu să demisioneze, ar trebui să nu se mai regăsească cel puțin 14 personaje:

  • Marius Dunca
  • Ioan Vulpescu
  • Tudorel Toader
  • Teodor Meleșcanu
  • Augustin Jianu
  • Toma Petcu
  • Florin Bodog
  • Șerban Valeca
  • Mircea Dobre
  • Rovana Plumb
  • Mihai Tudose
  • Viorel Ștefan
  • Alexandru Petrescu
  • Pavel Năstase

(Citiți și: Document / Evaluarea detaliată a guvernului Grindeanu, executată oficial de fostul ministru Darius Vâlcov)

Foarte probabil, Liviu Dragnea va fi obligat să ”răsplătească” loialitatea miniștrilor care i-au stat alături în bătălia cu Sorin Grindeanu. Probabil, cu excepția Rovanei Plumb, care a ezitat în primă fază să răspundă comenzilor de la partid.

Pentru poziționarea de partea lui Sorin Grindeanu, Augustin Jianu va plăti cu funcția, după cum pentru fidelitatea cu care au apărat ”cauza PSD” posturile Olguței Vasilescu, Carmen Dan sau Sevil Shhaideh par securizate.

Marele semne de întrebare se referă la viitorii titulari a două posturi-cheie în executiv: Finanțe și Justiție.

Viorel Ștefan și Tudorel Toader, ambii criticați destul de des în trecut de Liviu Dragnea, sunt însă singurii care au încercat să țină în permanență ”cu picioarele pe pământ” o coaliție care credea că poate face orice cu cele 60 și ceva la sută procente din Parlament.

Nu este foarte clar dacă cei doi doresc în acest moment să își continuie carierele guvernamentale, nu este foarte clar dacă Liviu Dragnea, plăcut impresionat de poziția adoptată de Orlando Teodorovici, îi mai dorește în noul guvern.

Calitatea viitoarei guvernări depinde fundamental de aceste nominalizări

Victor Ponta redevine deputat

Poziționat, din nou, în tabăra învinșilor, Victor Ponta urmează să renunțe la poziția de Secretar general al Guvernului, poziție pe care a acceptat-o pe data de 16 iunie.

Aflat încă în interiorul termenului de 15 zile în care trebuie să aleagă între funcția publică și calitatea de deputat, Ponta își va delega atribuțiile secretarul de stat Alexandru-Mihai Ghigiu, cel cu ajutorul căruia Sorin Grindeanu a scăpat de fostul șef SGG.

Întors pentru binemeritata vacanță parlamentară, deputatului Victor Ponta nu-i mai rămâne decât să ațâțe focul ce arde mocnit sub scaunul lui Liviu Dragnea- problema sa este că aliații săi tradiționali- Cazanciuc, Teodorovici, Plumb l-au lăsat în ofsaid miercuri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.6.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult