duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 iunie, 2019

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI


(Redacția)

***

Dezvoltarea sustenabilă a României şi apropierea de nivelul de trai Occidental depind în mod esenţial de dezvoltarea sectoarelor economice cu valoare adăugat mare şi creşterea ponderii acestora în cadrul activitităţilor desfăşurate.

*


În pofida unei ponderi relative ridicate a industriei în PIB, evoluţiile din ultimii ani sugerează că ar fi mai profitabilă orientarea prioritară spre sectorul serviciilor IT şi pentru afaceri, împreună cu o revitalizare a segmentului de cercetare-dezvoltare, rămas mult în urmă.

De la industrie, spre IT şi activităţi profesionale

Datele consemnate de INS arată o inevitabilă reducere progresivă a industriei în formarea de valoare adăugată brută (VAB), în pofida faptului că am rămas la acest capitol printre cele mai performante state din UE, cam la acelaşi nivel cu Germania.

(……………………………….)

Dezvoltarea industriei auto, atât pe partea de produse finite ( Dacia şi Ford) cât şi de componente a fost salutară dar a consfinţit un peisaj mai degrabă limitat, asezonat cu cel de echipamente electrice , dar cu deficite destul de însemnate în alte ramuri industriale, de la petrochimie şi până la electronica de vârf.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa pe parcursul actualului deceniu o majorare semnificativă a procentajelor pe partea de informaţii şi comunicaţii şi pe cea de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, care au compensat în mare parte scăderea participării industriei în VAB. Semn al unor transformări de substanţă care au permis ieşirea din criză, fapt vizibil în contribuţia la creşterea PIB.

Sectorul IT urcă pe locul 2 după serviciile de transport

Se impun, însă, câteva observaţii. După avântul din perioada 2014 – 2017, industria a revenit la valori mai moderate ale contribuţiei la avansul economic, ceea ce reclamă şi o preluare ceva mai hotârâtă a influenţelor pozitive din partea sectoarelor de IT şi de activităţi profesionale.
Acestea din urmă cu o pondere mai importantă şi cu rezultate oarecum surprinzător de bune în perioada de criză, când au susţinut puternic valorile consemnate pentru PIB.

(……………………………)

Oarecum paradoxal, au urmat ani ceva mai slabi ca rezultate în 2015 şi 2016, pentru a reveni în 2017 şi 2018 la nivelul obţinut de sectorul IT. Sector care a reuşit să performeze îndeosebi în schimburile externe, cu efect major pe balanţa de plăţi, unde a ocupat poziţia a doua după serviciile de transport, importante ca volum dar care nu sunt, prin natural lor, purtătoare de valoare adăugată mare.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Soldul pozitiv înregistrat s-a dublat din 2013 încoace, ceea ce arată un trend bun în perspectivă şi se constituie într-un avantaj strategic pentru România. Avantaj care va trebui, însă, consolidat prin politici inteligente, inclusiv prin susţinerea imaginii de ţară performantă în acest domeniu, dar şi prin trecerea pe scară mai largă la dezvoltarea de produse finale şi nu de subcontractare a unor activităţi nu atât de rentabile ca valoare adăugată.

(………………………….) 

Aici intervin însă mai mulţi factori, de la aducerea procesului de educaţie mult mai aproape de standardele europene, iar asta în proporţii de masa şi nu doar centrat pe excelenţă. Mai ales că libertatea de circulaţie a forţei de muncă pe piaţa unică ne poate lăsa fără o resursă preţioasă, chiar şi la salarii majorate substanţial dacă nu vom întreprinde rapid acţiuni de aducere a serviciilor publice la niveluri compatibile cu Occidentul.

Industria auto nu poate compensa deficitul pe partea de mărfuri de una singură

De semnalat faptul că industria auto, singurul segment pe care suntem competitivi şi mai reuşim să ieşim pe plus în schimburile externe de mărfuri, pare a se fi plafonat ca rezultat absolut în materie de sold extern, ba chiar a regresat sistematic din 2013 încoace dacă se face raportarea la deficitul extern inflamat de creşterile prea rapide de venituri în raport cu creşterea de productivitate.

De altfel, ajunsă în 2018 la o pondere record istoric de 47,3% în încasările din export ale României, pe o valoarea dăugată mai degrabă medie decât înaltă, plafonarea beneficiilor aduse de industria auto reclamă o diversificare a direcţiilor de aducere la zi a altor ramuri.

(……………………………..)

***

Textul integral poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

(Redacția)

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: