”Limbaj impropriu, fără claritate și precizie” - motivele pentru care CCR a declarat parțial neconstituțională noua Lege a pensiilor - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

”Limbaj impropriu, fără claritate și precizie” – motivele pentru care CCR a declarat parțial neconstituțională noua Lege a pensiilor

13 mai, 2019

Legiuitorul trebuia să fie mai riguros cu termenii folosiții atunci când a stabilit cine sunt contribuabilii la sistemul public de pensii şi cine plăteşte contribuţia de asigurări sociale, atrage atenția CCR în motivarea deciziei prin care a declarat parțial neconstituțională noua Lege a pensiilor.

Legea s-a întors la Parlament pentru reexaminare, după ce Curtea a admis în luna martie o sesizarea depusă de PNL și USR.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una dintre prevederile declarate neconstituţionale din Legea pensiilor, precizează Agerpres, este articolul 25, alineatul 1, care se referă la cine trebuie să plătească contribuţia de asigurări sociale: „Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal”.


Observațiile CCR referitor la acest articol:

  • „Pot fi contribuabili la sistemul public de pensii atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, având în vedere că, potrivit art.3 lit.c) din lege, contribuabilul se defineşte ca „persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi'”.
  • Astfel, spun judecătorii CCR, „noţiunile ‘plăteşte’ sau ‘plătesc’ se referă la obligaţia de plată în sensul că această contribuţie poartă asupra patrimoniului acelor persoane, şi nu în sens de efectuare a plăţii, ca operaţiune tehnică”.
  • CCR aminteşte articolul 146, alineatul 1 din Codul Fiscal, care arată că „persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor” şi menţionează că „a datora şi a plăti, pe de o parte, iar a calcula şi a reţine la sursă, pe de altă parte, sunt noţiuni diferite, care indică faptul că această contribuţie este datorată de asigurat [„se datorează”] şi poartă asupra venitului realizat de acesta [„se plăteşte”], însă determinarea cuantumului contribuţiei, reţinerea ei la sursă, care implică obligaţia de a efectua plata în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, revin angajatorului”.
  • Curtea mai spune că, „totuşi, deşi intenţia legiuitorului poate fi înţeleasă, limbajul folosit în legea supusă controlului de constituţionalitate este unul impropriu, în sensul că noţiunea de „plăteşte” este folosită atât în privinţa subiectului de drept din venitul căruia se prelevează contribuţia, cât şi în privinţa subiectului de drept care reţine şi virează contribuţia”.
  • „Prin urmare, având în vedere domeniul atât de sensibil, cel al pensiilor publice, legiuitorul trebuie să dea dovadă de o rigoare mai mare şi să folosească termeni cu un contur juridic bine stabilit; acesta trebuie să facă distincţia între subiectul de drept titular al obligaţiei de plată a contribuţiei şi subiectul de drept care efectuează plata propriu-zisă. De aceea, termenii nu trebuie folosiţi amalgamat, ci distinct, pentru că fiecăruia i se ataşează un anumit conţinut juridic. Prin urmare, fiecare operaţiune juridică trebuie determinată prin termeni şi noţiuni distincte, pentru a nu exista o suprapunere între sferele lor de cuprindere”, atrag atenţia judecătorii constituţionali.
  • CCR subliniază că „legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie şi previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare”.
  • Instanţa constituţională mai atrage atenţia că „numărul destinatarilor legii este foarte mare, privind pe fiecare angajat şi angajatorul acestuia, iar calitatea destinatarilor legii variază, astfel încât şi gradul lor de înţelegere a prevederilor acesteia este diferit”.
  • Astfel, dacă pentru un angajator aspectele criticate nu relevă nicio dificultate, alţi angajatori vor avea dificultăţi de interpretare şi, în măsura în care nu vor recurge la consultanţă de specialitate, ar putea aplica norma în mod greşit. Având în vedere că textul criticat se adresează unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, trebuie să se caracterizeze prin rigoare şi acurateţe. Or, norma, astfel cum este redactată, are un caracter interpretabil prin prisma calităţii destinatarilor săi şi are potenţial ridicat de a crea o tulburare însemnată a întregului mecanism al încasării contribuţiilor la bugetul de asigurări sociale. Astfel, legiuitorul trebuie să clarifice aceste aspecte confuze din punct de vedere terminologic încă înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a se evita caracterul echivoc al legii”, conchid judecătorii CCR în cazul articolului 25, alineatul 1.


Etichete: , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr