Liderii europeni planifică o săptămână intensă de negocieri diplomatice, la întoarcerea din vacanţă, în încercarea de a găsi soluţii la criza datoriilor suverane din zona euro, BCE luând în considerare un plan pentru a reduce randamentele obligaţiunilor, relatează Bloomberg.
În timp ce criza datoriilor continuă să ameninţe economia globală, preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel se vor întâlni, la Berlin, joi. Premierul grec, Antonis Samaras, va călători în capitala Germaniei vineri, înainte de a face o vizită la Paris, sâmbătă.
Discuţiile vor fi purtate în contextul în care BCE plănuieşte să reducă agitaţia de pe pieţele europene de obligaţiuni, o acţiune ce ar oferi guvernelor timp pentru a promova măsuri de austeritate menite a redresa economia.
Măsuri pentru creşterea economică
Consiliul director al BCE ar putea decide, la întrunirea sa de la începutul lunii septembrie, să impună limite ale datoriei fiecărei ţări, după cum scrie publicaţia germană Der Spiegel. “Această limită ar putea reprezenta un pas important pentru a mai detensiona situaţia din zona euro, şi pentru a mai găsi puţin timp necesar reparaţiilor fiscale şi reformelor destinate creşterii economice”, a spus Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg Bank în Londra.
Acest plan ar prespune însă ca BCE să îşi folosească dreptul şi puterea de a emite bancnote, spune Der Spiegel, urmând ca banca centrală să publice volumul achiziţiilor pentru fiecare ţară în parte.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, încearcă acum să ajungă la un compromis cu Germania, pentru a depăşi opoziţia băncii germane Bundesbank legată de un nou plan de achiziţie de bonduri.
Anunţat în 2 august, Draghi spune că acest plan de cumpărare de obligaţiuni ar funcţiona împreună cu fondurile europene de împrumut, doar dacă o ţară ar cere ajutor şi ar accepta condiţii stricte de returnate a împrumutului. Italia şi Spania, ţările care se află acum în centrul crizei în timp ce costurile de împrumut cresc, va trebui să anunţe dacă solicită sau nu sprijin din partea BCE.
BCE ar urma să cumpere obligaţiuni guvernamentale
Obligaţiunile italiene şi spaniole au crescut, imediat după publicarea articolului din Der Spiegel. Randamentul pentru bondurile pe 10 ani ale guvernului spaniol a scăzut cu 14 puncte de bază până la 6,27%, în timp ce cele pe 10 ani ale guvernului italian au ajuns la 5,73%, cu 4 puncte de bază mai puţin.
Propunerea lui Draghi presupune ca BCE să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, pentru a coborî randamentele de referinţă şi a genera lichiditate, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate ar achiziţiona titluri direct de la trezoreriile celor două ţări, la solicitarea guvernelor, în condiţii stricte.
Criza datoriilor de stat nu trebuie să devină “o groapă fără fund” pentru Germania, chiar dacă cea mai mare economie europeană ar avea de plătit cel mai ridicat preţ în cazul dezbinării zonei euro, a declarat, sâmbătă, la Berlin ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble. Oficialul a exclus încheierea unui al treilea acord de finanţare externă pentru Grecia, precizând că “există anumite limite”.
Grecia trebuie să taie cheltuieli de 14 miliarde de euro
Grecia are în derulare un acord de finanţare externă de 130 miliarde euro, încheiat la începutul acestui an în prelungirea programului de 110 miliarde euro derulat din 2010.
Premierul spaniol Mariano Rajoy a reiterat, săptămâna trecută, că va lua în calcul solicitarea unui ajutor extern. Guvernul de la Madrid a obţinut în această vară o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la UE, fonduri destinate recapitalizării băncilor aflate în dificultate.
Der Spiegel a scris, citând un raport preliminar al misiunii UE-FMI-BCE în Grecia, că guvernul ar putea fi nevoit să “taie” până la 14 miliarde euro în următorii doi ani pentru a-şi atinge ţintele fiscale, din cauza întârzierii programului de privatizări şi veniturilor sub estimări colectate de stat pe fondul recesiunii severe. PIB-ul Greciei s-a contractat cu 20% în ultimii patru ani.
