Președinții Letoniei și Estoniei îndeamnă statele europene, în interviuri separate acordate Financial Times, să facă mai mult pentru a se pregăti pentru o posibilă confruntare armată cu Rusia. Între opțiunile prezentate se află recrutarea, o taxă specială pentru apărare și creșterea semnificativă a cheltuielilor militare.
”Nimeni nu vrea să lupte, dar nici nu vrem să fim invadați”
Letonul Edgars Rinkēvičs spune că țările europene trebuie să revină la ”un nivel al cheltuielilor echivalent cu cel din perioada războiului rece” și ar trebui să discute despre revenirea serviciului militar obligatoriu pentru a spori capacitățile umane ale forțelor de apărare. „Este nevoie de discuții serioase despre recrutare”, afirmă Rinkēvičs.
Oficialii occidentali au avertizat în mod repetat în ultimele luni că Moscova ar putea lansa atacuri hibride sau militare asupra Estoniei, Letoniei sau Lituaniei – cele trei state baltice de pe flancul estic al NATO – în următorii ani.
Edgars Rinkēvičs a recunoscut că șefii militari preferă să lucreze cu forțe profesioniste și că serviciul militar obligatoriu s-ar putea dovedi nepopular. Dar recrutarea ar ajuta la formarea unor forțe de rezervă mai capabile pentru a descuraja Rusia, a spus el. „Nimeni nu vrea să lupte. Dar problema este că nici nu vrem să fim invadați”, spune Edgars Rinkēvičs.
Propunere estoniană: o taxă specială pentru finanțarea achizițiilor militare
Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat într-un interviu separat că merită luată în considerare o taxă specială pentru finanțarea achizițiilor militare, mai ales că Europa ar trebui să urmărească minim să egaleze cheltuielile de apărare ale SUA, iar asta ar implica o mai mult decât dublarea cheltuielilor actuale.
Cele trei națiuni baltice și-au sporit rapid propriile cheltuieli de apărare în ultimii ani, după ce au avertizat în mod repetat despre agresiunea rusă. Toate cele trei țări cheltuiesc mai mult decât obiectivul NATO de 2% din produsul intern brut pentru apărare și urmăresc să atingă 3%.
Edgar Rinkēvičs a spus: „Aici, în această parte a Europei, înțelegem că trebuie să ajungem la 3 la sută . Pentru majoritatea aliaților NATO, trebuie să fim sinceri: trebuie să ne întoarcem la cheltuielile din perioada războiului rece. Și asta a fost pentru mulți mai mult de 2 la sută.”
Președintele Estoniei: Președintele Donald Trump a avut dreptate
Alar Karis a spus că SUA au reprezentat 68% din cheltuielile cu apărarea din cadrul NATO, cheltuind 860 de miliarde de dolari anul trecut, față de 404 de miliarde de dolari cheltuielile Canadei și ale membrilor europeni.
Guvernul estonian a propus ideea unei „taxe pentru apărare” pentru a finanța o creștere a cheltuielilor militare la 3% din PIB, deși este puțin probabil ca aceasta să intre în vigoare înainte de 2026. „Este o modalitate de a pune bani direct în apărare și oamenii înțeleg unde se duc acești bani”, a spus Alar Karis. El a adăugat că fostul președinte american Donald Trump a avut dreptate când a cerut Europei să cheltuiască mai mult. „Este apărarea noastră și ar trebui să o facem pentru noi înșine”, a spus el.
Balticii, puternici susținători ai sancțiunilor mai dure împotriva Rusiei
Liderii baltici au fost susținători puternici ai sancțiunilor dure împotriva Rusiei, dar se confruntă, de asemenea, cu dificultatea de a controla aplicarea restricțiilor comerciale convenite de UE.
Exporturile din cele trei state către țările din Asia Centrală au crescut masiv de la debutul războiului din Ucraina, pe fondul suspiciunilor că mărfurile sunt de fapt destinate Rusiei.
Președintele Rinkēvičs a spus că sunt necesare mai multe acțiuni la nivelul UE pentru a interzice anumite bunuri și a impune sancțiuni, mai degrabă decât la nivel național. „Aș spune că un mecanism de supraveghere mai centralizat al UE ar fi binevenit”, a adăugat el.
El a mai spus că blocul ar trebui să ia în considerare impunerea așa-ziselor sancțiuni secundare țărilor terțe sau întreprinderilor care au refuzat să respecte interdicțiile UE privind exporturile către Rusia.
***
