Factura la energie electrică „a consemnat un salt puternic în luna ianuarie 2021 (+18,4% variație lunară), odată cu liberalizarea acestei piețe, potrivit calculelor Băncii Naționale a României (BNR), din prima ediție pe 2021 a Raportului asupra inflației, publicat marți.
Doar „reîntoarcerea pieței la coordonate începând cu 1 ianuarie 2021 ar fi implicat un salt al prețurilor finale de peste 10%”, spune raportul BNR.
Diferența de creștere până la 18,4% este efectul altor factori, dintre care se remarcă scumpirea certificatelor de emisii de CO2, pe care trebuie să le cumpere producătorii poluatori de electricitate.
Scumpirea din ianuarie vine după o alta, mai moderată, în noiembrie, ca urmare a majorării contribuției pentru cogenerare, plătită de consumatori centralelor care produc și agent termic.
O tranziție haotică
BNR confirmă faptul că una din cauzele principale ale scumpirii este tranziția haotică la o piață concurențială, fără o comunicare eficientă și cu o reglementare deficitară, la care Autoritatea din domeniul energetic (ANRE) s-a văzut nevoită să revină, fără efecte certe pe viitor.
„În absența semnării unui contract pe piața liberă, consumatorii aflați în regim reglementat au fost trecuți automat în serviciul universal, până la momentul optării pentru o ofertă concurențială, pentru a asigura continuitatea furnizării energiei electrice, tarifele de pe acest segment fiind, însă, în general, mai ridicate comparativ cu cele de pe piața liberă”, rezumă BNR istoria liberalizării.
Raportul amintește și de „recomandarea ANRE”, care îndeamnă furnizorii de electricitate să compenseze diferența dintre tariful aferent serviciului universal (plătit până la momentul semnării unui nou contract) și cel din noua ofertă.
ANRE a emis recomandarea după scandalul produs de mărimea tarifelor „de serviciu universal”, impuse de furnizori pentru a specula inerția consumatorilor de a opta pentru piața concurențială, inerție încurajată de procedurile greoaie de transfer.
Nu este sigur în ce măsură furnizorii vor respecta recomandarea.
(Citiți și: „Ministrul Energiei renunță la promisiunile făcute consumatorilor de electricitate după liberalizare. Furnizorii nu mai sunt obligați la reduceri de preț”)
Scandalul bâlbâielilor procesului de liberalizare patronat de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a ajuns până la Bruxelles, unde Comisia Europeană a cerut ANRE să informeze mai bine românii cu privire la liberalizarea pieței și posibilitățile de a-și alege furnizorul.
(Citiți și: „Liberalizarea pieței de energie electrică / Comisia Europeană cere ANRE să informeze mai bine populația”)
Chiar dacă se așteaptă ca „stabilizarea pieței energiei electrice ulterior liberalizării” să fie „un proces de durată, piața aflându-se într-o fază timpurie de dezvoltare”, BNR contează pe creșterea transparenței și a informării care „să să conducă în timp la o intensificare a concurenței”.
„De altfel, sunt probabile ajustări descendente ale prețurilor în perioada următoare, date fiind ofertele mai atractive de pe piață în acest moment (comparativ cu serviciul universal), precum și posibilitatea clienților de a beneficia retroactiv de acestea”.
Trebuie amintită precizarea raportului BNR care spune că, la sfârșitul anului 2020, consumul clienților de pe piața concurențială era deja de 40%.
Structura producției și politica determină scumpirea
Totodată scumpirea electricității pe piața concurențială este cel puțin în parte explicabilă de faptul că peste 20% din producție este realizată de centralele pe cărbune și este „puternic afectată” de scumpirea certificatelor verzi (de emisii de CO2).
Ca urmare cotațiile pe piața en gros s-au plasat pe o tendință ascendentă, contractele la termen cu livrare în primele luni din anul 2021 ajungând să se tranzacționeze la aproximativ 240 lei/MWh (față de o medie de sub 200 lei/MWh în anul 2018).
În tot acest timp, prețul de achiziție a energiei electrice reglementat de autorități s-a menținut în jurul valorii de 170 lei/MWh. Raportul BNR nu omite faptul că celebra OUG 114 a distrorsionat piața.
Astfel că tarifele de pe piața concurențială erau deja mai mari decît cele reglementate de ANRE, cele dintâi depinzând de „evoluțiile pieței, ale cărei condiții s-au deteriorat semnificativ în anii recenți”.
La „majorarea amplă a costurilor de achiziție a certificatelor de emisii CO2” s-a adăugat „cea generată de hidrocentrale, de condițiile meteorologice nefavorabile (mai ales în anul 2020, care a fost unul extrem de secetos)”, mai spune raportul BNR.
