Cursul leului a depășit două zile la rând două praguri psihologice, trecând joi de 4,87 de lei / euro (până la 4,8722), după ce, miercuri, trecuse de 4,86, până la 4,8641 lei / euro.
Deprecierea accentuată se produce imediat după ce Parlamentul a adoptat o lege privind rectificarea bugetară prin care a impus din nou majorarea pensiilor cu 40%, deși Guvernul a atras atenția că o majorare mai amplă de 14%, pe care a luat-o în calcul, poate face deficitul bugetar nefinanțabil.
În același timp, Banca Națională a României (BNR) a anunțat că aceste chletuieli bugetare suplimentare, ca și altele, care nu au susţinere bugetară, ar putea duce la un deficit bugetar de 11%.
(Citiți și: ”Leul – în scădere marginală față de euro, dar în apreciere semnificativă față de zlot, forint și coroană”)
”Este o cifră avansată de un grup de experţi din Banca Centrală, este un record absolut şi într-un context pandemic şi, desigur, este complet nesustenabil”, potrivit unei declarații a lui Cristian I. Popa, membru în consiliul de administrație al BNR.
Aversiunea la riscul românesc
În aceste condiții este posibil ca rirmul actual de depreciere să se menținăși vineri, când – probabil, BNR nu va încerca să potolească febra de pe piața valutară, cum pare să nu fi încercat nici joi. În doar două momente ale zilei de lucru din România cotațiile au fost mai mici de 4,87 lei / euro pe piața interbancară, iar după ora 13, când a fost anunțată media BNR ele au ajuns până la 4,8757 lei / euro.
„Aversiunea la risc a crescut ca urmare revenirii la majorarea cu 40% a pensiilor, pentru că, iată, calculele BNR duc la un deficit bugetar de 11% anul viitor, în aceste condiții, care va fi foarte greu de finanțat după ce anul acesta se va fi încheiat cu 9 – 10%. Peste datele locale vine și aversiunea la risc de pe piețele globale, care totuși nu are argumente noi, ci pare mai degrabă o corecție tehnică”, răspunde Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România.
Pe de altă parte, potențialul de depreciere este mult mai mare. O parte din piață se așteaptă ca Guvernul să reușească din nou să amâne aplicarea majorării de 40%, dar dacă nu va reuși viteza de depreciere ar putea crește și mai mult.
„Știrea despre decizia Parlamentului este, parțial, cauza deprecierii leului, care se produce în contextul valului de aversiune față de risc de pe toate piețele. Mai toate monedele din regiune s-au depreciat, pentru că dolarul se întărește față de euro. La noi, cred că piața se așteaptă ca Guvernul să evite cumva majorarea pensiilor în proporția adoptată de Parlament”, a declarat Horia Braun Erdei, directorul general (CEO) al Erste Asset Management România, cel mai mare administrator de fonduri mutuale de pe piața autohtonă.
Ținta: peste 5 lei / euro
Cea mai recentă estimare medie a analiștilor CFA România plasează cursul la 4,9582 lei / euro pentru orizontul de 12 luni, cu estimări individuale între 4,8500 si 5,1500 lei / euro, iar pentru orizontul de 6 luni de 4,9022 lei / euro.
Erste Group Reserch se așteaptă la un curs de 4,90 lei / euro la sfârțitul anului 2020 și la 4,95 peste un an.
Mai optimiști, analiștii Băncii Transilvania se așteaptă la o medie anuală de 4,90 lei / euro până în 2022.
Totate estimările datrează, însă, dinainte de decizia Parlamentului.
