joi

20 ianuarie, 2022

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 noiembrie, 2020

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și Ungaria.

Datele publicate de BNR arată o devalorizare cu mult mai redusă a monedei noastre naționale în raport cu euro, de doar 1,95% între luna ianuarie și luna octombrie, mult sub valorile înregistrate pentru coroana cehă (-7,38%), zlotul polonez (-6,44%) sau forintul maghiar (-7,78%).


Urmare a acestui fapt, leul s-a apreciat semnificativ față de monedele menționate, păstrate deocamdată de țările aflate în afara Zonei Euro și care nu au anunțat o dată pentru adoptarea monedei unice. Iată cum arată evoluția comparată a cursurilor de schimb raportate la euro, la valorile medii consemnate în luna trecută față de prima lună a anului:

Practic, puterea de cumpărare a leului crescut față de coroană, zlot și forint, valoarea relativă a unei unități monetare românești fiind mai mare acum decât la începutul anului, atunci când nu apăruseră efectele crizei induse de pandemie. Cu observația că pe graficul prezentat se decelează o mică apreciere față de forint și de zlot chiar în primele două luni ale lui 2020.


Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Efectele pozitive ale acestei situații s-au văzut la plata ratelor la creditele acordate în valută, la creșterea modică a prețurilor pentru unele produse și servicii denominate tradițional în euro (de exemplu case, mașini sau concedii în străinătate) și păstrarea inflației la un nivel foarte apropiat de valoarea centrală a intervalului-țintă anunțat de Banca Centrală (2,45% în prezent față de 2,5%+/-1%).

Efectul negativ important a fost ieftinirea relativă a mărfurilor provenite din țările menționate, deja competitive pe piața noastră prin raportul calitate/preț și adecvate pentru dinamica de creștere a veniturilor la care ne-am angajat în ultimii ani. De aici a rezultat în bună parte și creșterea deficitului comercial, adus în proporție însemnată ( cam două cincimi) chiar de Ungaria, Polonia și Cehia.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr