Guvernul își propune să reglementeze ordinea în care se plătesc creanțele în cazul insolvenței firmelor de investiții, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Finanțelor Publice.
Legislația ar urma să fie aplicată companiilor de investiții, societăților financiare holding, societăților financiare holding mixte și societăților financiare holding cu activitate mixtă, societăților financiare holding-mamă din România, societăților financiare holding-mamă din Uniunea Europeană, societăților financiare holding mixte-mamă din România, societăților financiare holding mixte-mamă din Uniunea Europeană și filialele tuturor acestora.
(Consultați aici proiectul de OUG privind modificarea și completarea regimului insolvenței pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii)
Proiectul de OUG transpune Directiva (UE) 2017/2399 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență.
Principalele amendamente la actuala legislație vizează ordinea în care se plătesc creanțele pentru societățile menționate mai sus. Aceasta ar urma să fie modificată astfel:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 şi 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);
2. creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin. (4);
3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă;
4. creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);
5. creanţele bugetare;
6. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanţele corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligaţiunile;
7. alte creanţe chirografare, în măsura în care nu se încadrează la pct. 8 – 12;
8. creanțe negarantate care rezultă din instrumente de datorie care îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 2341;
9. creanţele născute în patrimoniul terţilor dobânditori de reacredinţă ai bunurilor debitorului în temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credinţă în condiţiile art. 121 alin. (1), precum şi creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;
10. creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;
11. creanţele decurgând din instrumente de datorie și din împrumuturi, având la bază convenţii care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al debitorului, astfel de creanțe urmează să fie plătite după creanţele tuturor creditorilor chirografari nesubordonaţi şi, după caz, ale altor creditori chirografari subordonaţi, în cadrul acestei categorii de creanțe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanţe;
12. creanţele acţionarilor entității în faliment derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, potrivit prevederilor legale şi statutare.”
În cazul falimentului unei instituții de credit, la ordinea în care se plătesc în lei creanțele o să apară un nou punct între punctele 7 și 8 – creanțe negarantate care rezultă din instrumente de datorie.
