Senatorii PNL, PSD și UDMR au votat (81 voturi pentru, 38 contra şi 2 abţineri), miercuri, proiectul de lege prin care statul român cedează gratuit 46 de hectare de teren de la Romexpo către Camera de Comerţ şi Industrie (CCIR).
Proiectul de lege – care permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască în curtea Romexpo – a mai fost aprobat de Camera Deputaților în 2 septembrie 2020, reexaminarea fiind cerută de președintele Iohannis. Proiectul inițial a avut 18 iniţiatori, foşti senatori şi deputaţi de la PMP.
Pe terenul Romexpo urmează să fie ridicate 14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall, conform Planului Urvbanistic Zonal, care a primit aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea.
Una dintre firmele componente ale Grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, om de afaceri apropiat unei grupări a liberalilor, a semnat în 2017 un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar respectiv.
USR acuză că ar putea fi vorba de un tun imobiliar de 500.000.000 de euro, şi afirmă că că terenul de la RomExpo, aflat în una din cele mai bune zone ale Bucureştiului, este oferit gratuit către o entitate privată, pentru dezvoltarea unui complex imobiliar. USR a solicitat o licitaţie publică conform Codului Administrativ, astfel încât proprietatea statului să fie valorificată. PNL-PSD-UDMR au respins propunerea.
În martie 2021, președintele a transmis Parlamentului că legea în cauză nu oferă garanții suficiente în ceea ce privește stabilirea interdicției de vânzare, de ipotecare, ori de schimbare a destinației (desfășurarea exclusiv a activității specifice Camerei de Comerț și Industrii a României cu caracter de continuitate) terenurilor respective.
În 2020, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a criticat decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private.
CDR considera că ”proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurențial din România și creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât și prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate”.
Legea a fost declarată constituțională pe data de 3 martie, când CCR a respins sesizarea formulată de către USR şi UDMR asupra proiectului de lege.
