Legea interzicerii fumatului în spaţii publice, blocată de un amendament curios

Raportul la proiectul de lege care interzice fumatul în spațiile publice închise urmează să fie rediscutat marţi în Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor.

Dezbaterile asupra proiectului de lege se prelungesc ca urmare a introducerii unui amendament prin care se interzice afişarea ţigărilor în magazine, amendament considerat de către Consiliul Concurenţei ca fiind „neconcurenţial”.

De menţionat: amendamentul introdus în Comisia de Sănătate contravine inclusiv poziţiei adoptate de România la nivel european, statul român opunându-se aşa-numitului „display ban” în Norvegia.

Chestiunile de procedură dar şi intervenţia Consiliului Concurenţei au făcut, în noiembrie, ca proiectul să fie retras, provizoriu, de pe ordinea de zi a Camerei.

Marţi ar urma ca acest proiect să fie reintrodus pe ordinea de zi şi discutat de deputaţii Comisiei de Sănătate, în acest moment fiind neclar dacă aceştia vor adopta un simplu proiect de lege care restricționează fumatul în spaţiile publice,  sau dacă vor ceda presiunilor şi vor adopta inclusiv amendamente care nu au ce căuta în mod normal în lege.

În ciuda multor afirmații categorice, interzicerea fumatului în locurile publice închise nu este o obligație care să decurgă din legislația europeană, ci o recomandare a Consiliului European.

Amendamentul şi procedurile legale ignorate

Amendamentul referitor la interzicerea „afișării” țigărilor „în locurile obligatorii de trecere” a fost introdus în proiectul de lege privind interzicerea fumatului în spaţiile publice înaintea şedinţei din 10 noiembrie a Comisiei de Sănătate, fără consultare publică.

Ca urmare a informărilor presei legate de subiect, Consiliului Concurenței a solicitat clarificări asupra acestui amendament pe care îl caracterizează drept „neconcurențial”.

După ce amendamentul a fost introdus în proiectul de lege prin votul comisiei au început să apară punctele de vedere care, în mod normal, ar fi trebuit luate în calcul înainte de întocmirea Raportului (Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Concurentei, Agenția Națională de Administrare Fiscală). Consiliul Concurenței a cerut clarificări în privința amendamentului, calificându-l drept neconcurențial.

A lipsit și avizul Consiliului Economic și Social, necesar din punct de vedere legal pentru orice proiect de lege. Nici Consiliul Legislativ nu s-a pronunțat pe amendamentul apărut peste noapte, după emiterea avizului pe proiectul care avea alt obiect.

Practica europeană

Membrii Comisiei de sănătate au ignorat și o Directivă europeană care stabilește că, pentru reglementările tehnice, cum e cazul amendamentului menționat, este  absolut necesară notificarea prealabilă a Comisiei Europene.

Potrivit Directivei 98/34/CE, trebuie notificată Comisia Europeană în cazul tuturor noilor proiecte de reglementări tehnice la nivel național, aceasta fiind o condiție absolut necesară pentru supunerea lor spre adoptare. Directiva permite, astfel, exprimarea opiniei asupra proiectelor de reglementări tehnice elaborate de celelalte state membre, iar administrația publică națională și industriile de profil au posibilitatea de a examina legislația propusă de alte țări și de a reacționa.

În această situaţie, legislativul român are obligaţia să aştepte 3 luni pentru a fi informat în legătură cu eventuale contestaţii din partea CE, legiferarea urmând să se facă după scurgerea acestui termen dacă nu există contestaţii.

De subliniat: în baza cadrului creat de Directiva menționată, România a luat poziție, opunându-se ferm aplicării așa numitului „display ban” (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia.

De precizat: Parlamentul European a respins și el, după o analiză riguroasă, în proporție covârșitoare (80%), o măsură similară, discutată în timpul dezbaterilor pe noua Directivă a tutunului.

Implicaţii economice ale amendamentului

Dincolo de aspectele de procedură, internă şi europeană, există și efecte economice importante pe care le ridică acest amendament:

• În magazinele mici, punctul de vânzare coincide cu casa de marcat, având drept consecință eliminarea comerțului legal cu țigarete.
• Magazinele mici, specializate, vor dispărea în condiţiile în care le este interzisă afişarea singurului produs pe care îl comercializează.
• Marii comercianți susțin că, în supermarketuri, activitatea va fi paralizată, pentru că va crește timpul de servire a clientelei.
• Nu în ultimul rând, e vorba de costurile semnificative de reamenajare a spațiilor comerciale şi de identificare a soluţiilor de „ascundere” a produselor, în aşa fel încât nici Fiscul să nu ridice obiecţii.

În prezent, potrivit statisticilor din piaţă, există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează țigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail.

Efecte asupra bugetului

Piața neagră a țigaretelor în România este de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual.

Pentru „pachetul legal”, 80% din preț merge la stat, sub formă de acciză și TVA.

Ţigările de contrabandă sunt, în momentul de față, disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou. Comercianţii afirmă că, dacă restricționarea vânzărilor va fi adoptată și va intra în vigoare la un moment dat – dacă și după  ce se va fi primit unda verde de la Comisia Europeană – comerțul ilegal va înflori, nerestricționat de nici o prevedere referitoare la locuri de trecere, și vom putea cumpăra mai ieftin, de contrabandă, inclusiv din spatele chioșcului.

Studiile de piaţă arată că măsurile „restrictive” în domeniul fumatului adoptate până acum, de tipul avertismentelor, pictograme dezgustătoare, șamd, nu au avut efectul scontat. Campaniile publice și educarea populației ar reprezenta, în schimb, soluții cu efecte reale asupra reducerii consumului de tutun.

Studiu de caz: Ungaria

Ungaria, țara vecină, unde regimul Viktor Orban e campionul măsurilor populiste, se află în imposibilitatea de a aplica o altă lege cu prevederi extreme, care privește produsele din tutun, motivul fiind tot Directiva europeană amintită.

Cunoscând procedura, mai ales că, anterior, Ungaria intervenise împotriva altor state în cazuri similare, autoritățile ungare au notificat CE. Iar notificarea n-a dus, deocamdată, nicăieri, dat fiind că Italia, Spania, Slovacia și Italia au emis avize negative referitoare la respectivul proiect. Ungaria așteaptă, încă din septembrie, clarificarea situației.

Opinia preşedintelui Consiliului Concurenţei

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara la Digi24 că, din punct de vedere concurențial, amendamentul ar avantaja supermarketurile, care au mai multe case de marcat și locuri de trecere în comparație cu micile magazine sau chioșcuri. Proiectul nu respectă legislația în materie de concurență,  dat fiind că magazinele de cartier, cu o cameră sau două, unde proprietarul își expune toată marfa, s-ar afla în imposibilitatea de a aplica amendamentul.

În proiectul de lege nu se precizează ce reprezintă un “loc obligatoriu de trecere”, astfel că pot exista anumite dificultăţi de interpretare, în special în cazul diferenţelor dintre modul în care sunt concepute magazinele cu autoservire, faţă de cele în cadrul cărora consumatorul beneficiază de asistenţa unui vânzător.

Consiliul Concurenţei consideră, de asemenea, că restrângerea vizibilităţii produselor din tutun la locul de vânzare ar putea îngheța actualele cote de piață ale producătorilor, conducând  la consolidarea vânzărilor de tutun în favoarea mărcilor deja consacrate, noile produse sau mărcile mai puţin cunoscute fiind în imposibilitatea de a ajunge în aria de opţiuni a consumatorilor, fapt care ar putea afecta parametrii unui mediu concurenţial normal. În plus, e o măsură care privează producătorii de una dintre ultimele posibilităţi de a comunica cu consumatorii, în acest domeniu fiind interzisă publicitatea.

Petru Movilă, membru în Comisia de Sănătate: Sunt lucruri care nu au ce căuta în lege

Sunt producători care declară  că au fost ocazii când parlamentari din Comisia de sănătate le-au spus: „Aveți dreptate, dar noi suntem doctori, trebuie să votăm într-un anume fel”. Unii dintre membrii Comisiei de sănătate au, însă, o viziune neutră, considerând că măsurile trebuie să fie „raționale și echilibrate”.

Deputatul Petru Movilă, membru al Comisiei de Sănătate în mai multe legislaturi, declara la Radio Iași că proiectul are o problemă în ceea ce reprezintă definirea spațiului public închis, fiind totodată de părere că și pentru fumători, chiar dacă sunt o minoritate,  dar o minoritate de 30%, ar trebui găsită o soluție, de genul spațiilor speciale.

„Proiectul, în esență, vizează prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun. A trecut de Comisia  de sănătate, l-am susținut și eu, atâta timp cât prevederile se referă strict la obiectivul legii. Dar sunt și câteva lucruri care nu au ce căuta în această propunere. De exemplu, avem o prevedere care se referă la interzicerea expunerii produselor din tutun în spații obligatorii de trecere. Cred că e o mare greșeală, pe care inițiatorii au făcut-o, forțând textul legii.

Eu sunt nefumător, susțin acest proiect, dar trebuie să fie corect, să se poată aplica. Nu să fie o lege care sa aducă doar beneficii de imagine, să creeze un cadru legislativ în care unii sunt protejați și alții neprotejați. În cazul de față, și așa concurența este inegală între micii proprietari de magazine și supermarketuri.

Am susținut și susțin această inițiativă, dar nu poate să vină să facă ordine în alte 20 de legi, ci să reglementeze fumatul în spațiile publice închise. Iar noi asta trebuie să facem, nu să vorbim despre cum să pună vânzătorul pe raft pachetul de țigări. Să respectăm pașii corecți, pentru ca legea să poată fi aplicată. Și așa am pierdut câteva săptămâni.

Şi dacă s-ar aplica legislația actuală, așa cum este ea, sunt convins că efectele provocate de fumat ar scădea cel puțin la jumătate. Primul lucru care trebuie făcut e o educație serioasă pentru sănătate, pentru că atunci modelele vor fi mai ușor de susținut și de aplicat, iar rezultatele vor fi cele  pe care ni le dorim”, afirmă deputatul Petru Movilă.