Senatul a adoptat joi legea care oferă ministrului Justiţiei pârghii pentru iniţierea acţiunii disciplinare împotriva magistraţilor.
În calitate de cameră decizională, Senatul a acordat legii promovate de guvern 75 voturi pentru, 30 împotrivă şi 6 abţineri, după ce proiectul fusese respins de Camera Deputaţilor.
PSD va contesta legea la Curtea Constituţională, a anunţat senatorul social-democrat Dan Şova.
Potrivit proiectului de lege, ministrul Justiţiei primeşte pârghii pentru iniţierea procedurii de sancţionbare disciplnară a magistraţilor, sancţiunile fiind decise de Consiliul Superior al Magistaturii.
”În raport cu sancţionarea magistraţilor, nu are nici o pârghie, pentru că am repetat de atât de multe ori: întreaga cercetare se face în cadrul Inspecţiei, prin inspectori, iar soluţiile se pronunţă la nivelul Consiliului. Are doar dreptul de a sesiza inspecţia şi de a porni o acţiune disciplinară, într-un fel motivat, acelaşi drept îl are şi procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi pentru categoriile de personal expres enunţate”, a susţinut, însă, secretarul de stat din MJ Lidia Barac.
Dacă în legislaţia actuală, titular al acţiunii disciplinare este Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM, în proiectul Guvernului se adaugă ministrul justiţiei, pentru sancţionarea judecătorilor şi procurorilor, preşedintele Înaltei Curţi, pentru sancţionarea judecătorilor, precum şi procurorul general al României, pentru sancţionarea procurorilor cu abateri.
O altă noutate este că Inspecţia Judiciară capătă personalitate juridică şi buget distinct de al CSM.
Sancţiunile prevăzute pentru magistraţi
În privina abaterilor care vor atrage sancţionarea magistraţilor, proiectul adoptat miercuri de guvern reintroduce condiţia reputaţiei profesionale pentru accesul în magistratură, astfel încât judecătorii şi procurorii care îşi pierd reputaţia îşi pierd şi calitatea de magistraţi.
Alte abateri:
- manifestările care aduc atingere onoarei sau proprietăţii profesionale, or prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara atribuţiilor de serviciu.
- obstrucţionarea activităţii de inspecţie a judecătorilor, a inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace
- lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii
- utilizarea unor expresii neadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului sau motivarea acestora în mod vădit, contrar raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat
- Nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale, precum şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul recursurilor în interesul legii, care, potrivit Constituţiei şi legii, sunt obligatorii
- exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă, abatere care a existat şi există în legislaţia în vigoare – noutatea este că prin această reglementare se dă o definiţie celor două sintagme – ce înseamnă “rea-credinţă” şi “gravă neglijenţă”.
