Jumătate din clienții de energie nu se califică pentru plafonare/compensare, după lege

Legea plafonării prețurilor la energie și a compensării scumpirilor acesteia acoperă doar o parte din consumatorii casnici.
Calculele experților sunt confirmare de cel mai mare furnizor de gaze, Engie, care spune: aproape jumătate din clienți  nu s-au calificat pentru plafonare / compensare, fie din cauza prețului din contracte rmai mic decât plafonul maxim, fie din cauza consumului mai mare decât pragurile stabilite prin lege.

Compania Engie spune că:

• Pentru  45,7% din facturile aferente luni noiembrie (795.772 din 1.742.544) „nu au fost întrunite condiţiile de eligibilitate stipulate de lege (fie din punct de vedere al preţului, fie al intervalelor de consum prevăzute)”.
• „Prin urmare, pentru acestea, nu au putut fi aplicate măsurile de plafonare sau compensare”, spune un comunicat Engie, citat de Agerpres.

Acum două săptămâni, o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) trecea aproape neobservată deși estima că:

• „circa 40% din consumatori casnici de gaze nu se încadrează în condițiile de consum și nu vor beneficia de nici o compensație;
• circa 50 % dintre consumatorii casnici de gaze naturale nu vor beneficia de nici o compensație pentru că au prețul gazelor în anul acesta sub limita prețului impus de lege pentru care se acordă compensație”.

Altfel spus, criteriile stabilite de lege au fost nepotrivite cu realitatea, iar agitația oficială, care vrea să arate grija autorităților, capătă cel puțin pe jumătate proporția unei gălăgii politice.

Engie: Prețurile contracte sunt sub pragul maxim stabilit de lege; consumurile per gospodărie sunt mai mari decât volumul maxim din lege

Grupul Engie furnizează gaze naturale și are rețelele de distribuție din jumătatea de sud a țării.

În cazul a 460.907 de facturi ale Engie, preţul contractual s-a situat sub preţul minim de referinţă prevăzut de lege (de 0,125 lei/kWh) pentru compensări.

Totodată, pentru restul de 334.865 de facturi nu au fost aplicate măsurile de sprijin întrucât nu s-au încadrat în categoriile de consum eligibile pentru aplicare, potrivit Engie.

Pentru noiembrie, pragul maxim de consum a fost de 150 metri cubi. Or, acest prag este aproape de jumătate din consumul mediu lunar din România pentru lunile de iarnă, potrivit președintelui Asociației Energia inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Engie mai spune că majorările de preț „au afectat, mai ales, clienții care au reînnoit sau au încheiat un contract nou de gaze naturale, în a doua parte a anului 2021, când prețurile de achiziție au cunoscut maxime istorice”.

Expert: De scumpiri profită și statul

Dumitru Chisăliță suspectează chiar că  „în ultimii ani facturile la energie au devenit instrumentul pentru a strânge bani de la oameni la bugetul de stat”.

Scumpirile energetice prind bine bugetului de stat având în vedere „că românii nu suportă creșterile de taxe și impozite, și mai ales că acei conducători care au făcut-o, sunt șterși definitiv din politică, indiferent de ce au luat acele decizii”, scrie expertul citat într-un articol pentru AEI.

„Mai ales că aici ai pe cine să dai vina – multinaționale și Rusia – ambele detestate de români”, adaugă Dumitru Chisăliță.

Mai mult, statul ar avea suficienți bani să compenseze mai substantial scumpirile energetice.

Aproape 70% din creșterile de preț se duc la stat, numai prin creșterea încasărilor la TVA – aplicat la o bază mult mai mare, potrivit unui alt expert, Răzvan Nicolescu.

Iar companiile care beneficiază cel mai mult de pe urma acestor creșteri sunt companii ale statului sau controlate de stat, amintește expertul citat, într-un interviu pentru Economedia.

Mai rămâne de stabilit, dacă ineficiența legii a fost premeditată, sau este doar rezultatul incompetenței. De-o fi una sau alta – este mai greu de demonstrat.

Merită, totuși să repetăm o declarație a vicepreședintelui Autorității Naționale  din Energie (ANRE), care spune, abia acum, nici mai mult nici mai puțin decât că:

„Nici legea și nici normele metodologice ale ministerului nu clarifică ordinea în care se aplică compensarea și plafonarea, și nu e indiferent. (..) Nu este clar și sunt furnizori care au aplicat mai întâi plafonarea și apoi compensarea, și alții exact invers”, potrivit unei declarații la Profit TV.