fbpx

La obiect

Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91… Mai mult

01.03.2021

Chestiunea

Productivitatea muncii în industrie, mai mică cu 4,2% în 2020. Creștere record pe final de an, dar efectivul de salariați a scăzut cu aproape 60 de mii

În 2020, productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 4,2% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea anunțată initial pentru luna noiembrie… Mai mult

01.03.2021

Analiză

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit… Mai mult

28.02.2021

Interviu

Inteligența artificială față cu democrația – sau despre Iluminismul 2.0 și reinventarea societății occidentale. Interviu cu Braden Allenby, profesor de inginerie și etică la Arizona State University

Textul de mai jos e o sumă de fragmente din interviul cu  Braden Allenby – profesor de inginerie și etica tehnologiei la Arizona State University –… Mai mult

28.02.2021

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

de Marin Pana , 17.1.2021

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului în care ar putea fi majorate veniturile, fie ele salarii sau pensii, pentru a permite o revenire echilibrată din criză și reluarea creșterii economice.

Chiar dacă diferă cauzele iar sistemul bancar este acum mult mai solid, ne-ar fi util să vedem ce s-a întâmplat concret la precedenta criză și care a fost traiectoria consemnată în datele oficiale referitoare la PIB, salariu și inflație, în ideea de a trage anumite concluzii pentru ceea ce urmează.

În primul rând, ar trebui remarcat că inflația a fost cu mult mai mare la precedenta criza economică, ceea ce ar fi reclamat o majorare mai mare decât în prezent pentru păstrarea puterii de cumpărare.

Creșterea medie a prețurilor deja consemnată în 2020 potrivit INS (+2,6%), a fost la doar o treime față de cea din 2008 și mai mică de jumătate față de cea din 2009 – 2011.

Contrar percepției publice și tăierilor salariale cu 25% din sectorul bugetar, suma medie încasată de un angajat din economia națională nu a scăzut niciodată în termeni nominali ci doar a fost mai mică în 2010 și în 2011 decât avansul PIB. Adică a trebuit să „aștepte” revenirea economiei reale, pentru a nu compromite puterea de cumpărare a banilor încasați nominal.

De-abia în 2012 și 2013, creșterea salariului mediu a depășit marginal nivelul inflației, ceea ce a permis începutul refacerii puterii de cumpărare în raport cu nivelul de referință din 2008, evident prea ridicat față de PIB și de cursul monedei naționale (acolo a jucat un rol major și intrarea în UE).

Fapt elocvent, nivelul altminteri majorat NOMINAL în lei al unui angajat a revenit la valoarea exprimată ÎN EURO de dinaintea crizei numai în 2013, ceea ce sugerează o legătură între rezultatul PIB în termeni reali și posibilitatea de a avansa cu retribuirea tot în termeni reali, păstrând perspectivele de echilibrare macroeconomică.

În 2014, odată cu atingerea fostului PIB în termeni reali, s-a putut trece la o creștere mai substanțială a salariului ca putere de cumpărare (indexare de facto de 7,47% la o inflație de doar 1,07%). Deloc întâmplător, România a reușit în 2015 performanța macroeconomică cea mai bună, având îndeplinite și toate condițiile pentru trecerea la euro și obiectivul de stabilitate pe termen mediu, cu un deficit bugetar greu de conceput din perspectiva actuală (-0,6% în 2015).

Discrepanța dintre avansul salariilor și al PIB-ului ( bazată și pe ponderea istoric redusă a remunerării salariaților, care s-a cam terminat ca sursă de creștere) a adus apoi un spor considerabil al salariului exprimat în euro, practic dublat pe parcursul a doar șase ani.

Asta cu prețul majorării puternice a deficitelor externe (soldul contului curent a fost trimis sistematic în ultimii ani sub limita de -4% din PIB iar deficitul bugetar a „ieșit în decor” în 2019, după ce a „derapat” anterior periculos aproape de cele trei procente din PIB permise, în pofida creșterii economice robuste.

În 2020, discrepanța dintre creșterea salariilor și scăderea PIB a fost de peste zece procente față de mai puțin de șapte procente în 2009, tot an electoral. Costurile cu pandemia nu explică de ce deficitul bugetar pe anul trecut va fi aproximativ triplu raportat la limita de 3% din PIB (suntem în procedură de deficit excesiv, suspendată TEMPORAR) și nici de ce am fost avertizați de CE că datoria publică se îndreaptă spre 60% în 2022 și 100% în 2027.

Ca la un film cu final deschis, putem alege acum creșterile nominale promise și așteptate, cu riscul major de ajustare în termeni reali a puterii de cumpărare inflamate deja. Ajustare prin inflație și/sau curs, plus majorarea masivă datoriei externe exact înaintea valului de trecere la pensie a „decrețeilor” .

Sau să facem ceea ce se cheamă pentru echilibrul macroeconomic abandonat metodic din 2015 încoace „damage control” (controlul pagubelor, în lb. engleză), fie și la solicitarea Comisiei Europene. Pentru a ne putea redresa mai lin, în termenii stabiliți de noi și cu sprijin european, nu prin inevitabile ajustări brutale de către piață. Vă lăsăm să trageți concluziile și să alegeți care scenariu ar fi mai potrivit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Stocurile de uraniu ale CNU – aflată la un pas de lichidare – vor fi preluate de Nuclearelectrica

Alexandra Pele

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă propune aprobarea vânzării de către Statul român, prin Ministerul Energiei, a concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranță… Mai mult

Stiri

Evergent Investments (SIF Moldova) își va plasa 40% din resurse în investiții de tip private equity

Adrian N Ionescu

SIF Moldova (SIF2, rebranduită Evergent Investments) va investi direct între 2 – 3 și 10 milioane de euro în companii din afara Bursei, prin operațiuni… Mai mult

Europa

Agenția Europeană a Medicamentelor, despre autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik: Este ca jucatul la ruleta rusească

Razvan Diaconu

Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V de către statele membre “se poate compara puţin cu ruleta rusească”, a declarat preşedinta consiliului de… Mai mult

Stiri

Legea bugetului de stat a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială anunță luni că președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit… Mai mult

Europa

Rainforest Foundation Norway / Două treimi din pădurea tropicală, distruse sau degradate

Iulian Soare

Vegetaţia densă a pădurii tropicale reprezintă cel mai mare rezervor de carbon captat, însă oamenii au distrus ori degradat două treimi din suprafaţa originală a… Mai mult

Europa

China vizează o creştere de 6% din PIB în 2021

Vladimir Ionescu

China şi-a stabilit un obiectiv de creştere de cel puţin 6% în acest an, a anunţat vineri prim-ministrul Li Keqiang, în pofida incertitudinilor create de… Mai mult

Stiri

Ritmul plății granturilor pentru IMM a scăzut semnificativ, oficial din cauza întârzierii aprobării bugetului

Alexandra Pele

În ultima săptămână, Ministerul Economiei a plătit 48 de microgranturi de 2.000 de euro și 38 de granturi pentru capital de lucru de până la… Mai mult