fbpx

La obiect

Digitalizarea administrației: România are nevoie de un plan coerent pe verticală

 Digitalizarea administrației e una din marile mize ale actualei guvernări, nu doar din perspectiva recuperării decalajelor față de celelalte state UE, ci și pentru… Mai mult

15.06.2021

La obiect

România și industria importurilor ilegale de deșeuri

România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au… Mai mult

14.06.2021

Evenimentul

Decizii la summitul NATO de la Bruxelles: China, pusă pe aceeași poziție cu Rusia – abordare unitară a Occidentului față de Beijing

Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că Rusia și China amenință ordinea internațională bazată pe reguli. În ceea ce privește relația cu Rusia,… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

de Marin Pana , 17.1.2021

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului în care ar putea fi majorate veniturile, fie ele salarii sau pensii, pentru a permite o revenire echilibrată din criză și reluarea creșterii economice.

Chiar dacă diferă cauzele iar sistemul bancar este acum mult mai solid, ne-ar fi util să vedem ce s-a întâmplat concret la precedenta criză și care a fost traiectoria consemnată în datele oficiale referitoare la PIB, salariu și inflație, în ideea de a trage anumite concluzii pentru ceea ce urmează.

În primul rând, ar trebui remarcat că inflația a fost cu mult mai mare la precedenta criza economică, ceea ce ar fi reclamat o majorare mai mare decât în prezent pentru păstrarea puterii de cumpărare.

Creșterea medie a prețurilor deja consemnată în 2020 potrivit INS (+2,6%), a fost la doar o treime față de cea din 2008 și mai mică de jumătate față de cea din 2009 – 2011.

Contrar percepției publice și tăierilor salariale cu 25% din sectorul bugetar, suma medie încasată de un angajat din economia națională nu a scăzut niciodată în termeni nominali ci doar a fost mai mică în 2010 și în 2011 decât avansul PIB. Adică a trebuit să „aștepte” revenirea economiei reale, pentru a nu compromite puterea de cumpărare a banilor încasați nominal.

De-abia în 2012 și 2013, creșterea salariului mediu a depășit marginal nivelul inflației, ceea ce a permis începutul refacerii puterii de cumpărare în raport cu nivelul de referință din 2008, evident prea ridicat față de PIB și de cursul monedei naționale (acolo a jucat un rol major și intrarea în UE).

Fapt elocvent, nivelul altminteri majorat NOMINAL în lei al unui angajat a revenit la valoarea exprimată ÎN EURO de dinaintea crizei numai în 2013, ceea ce sugerează o legătură între rezultatul PIB în termeni reali și posibilitatea de a avansa cu retribuirea tot în termeni reali, păstrând perspectivele de echilibrare macroeconomică.

În 2014, odată cu atingerea fostului PIB în termeni reali, s-a putut trece la o creștere mai substanțială a salariului ca putere de cumpărare (indexare de facto de 7,47% la o inflație de doar 1,07%). Deloc întâmplător, România a reușit în 2015 performanța macroeconomică cea mai bună, având îndeplinite și toate condițiile pentru trecerea la euro și obiectivul de stabilitate pe termen mediu, cu un deficit bugetar greu de conceput din perspectiva actuală (-0,6% în 2015).

Discrepanța dintre avansul salariilor și al PIB-ului ( bazată și pe ponderea istoric redusă a remunerării salariaților, care s-a cam terminat ca sursă de creștere) a adus apoi un spor considerabil al salariului exprimat în euro, practic dublat pe parcursul a doar șase ani.

Asta cu prețul majorării puternice a deficitelor externe (soldul contului curent a fost trimis sistematic în ultimii ani sub limita de -4% din PIB iar deficitul bugetar a „ieșit în decor” în 2019, după ce a „derapat” anterior periculos aproape de cele trei procente din PIB permise, în pofida creșterii economice robuste.

În 2020, discrepanța dintre creșterea salariilor și scăderea PIB a fost de peste zece procente față de mai puțin de șapte procente în 2009, tot an electoral. Costurile cu pandemia nu explică de ce deficitul bugetar pe anul trecut va fi aproximativ triplu raportat la limita de 3% din PIB (suntem în procedură de deficit excesiv, suspendată TEMPORAR) și nici de ce am fost avertizați de CE că datoria publică se îndreaptă spre 60% în 2022 și 100% în 2027.

Ca la un film cu final deschis, putem alege acum creșterile nominale promise și așteptate, cu riscul major de ajustare în termeni reali a puterii de cumpărare inflamate deja. Ajustare prin inflație și/sau curs, plus majorarea masivă datoriei externe exact înaintea valului de trecere la pensie a „decrețeilor” .

Sau să facem ceea ce se cheamă pentru echilibrul macroeconomic abandonat metodic din 2015 încoace „damage control” (controlul pagubelor, în lb. engleză), fie și la solicitarea Comisiei Europene. Pentru a ne putea redresa mai lin, în termenii stabiliți de noi și cu sprijin european, nu prin inevitabile ajustări brutale de către piață. Vă lăsăm să trageți concluziile și să alegeți care scenariu ar fi mai potrivit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Gazoductul care va prelua gazele din Marea Neagră va fi gata peste doi ani

Adrian N Ionescu

Transgaz (TGN), operatorul magistralelor naționale de gaze naturale, va începe în această toamnă construcţia conductei Tuzla-Podişor, care ar putea prelua gazele din Marea Neagră peste… Mai mult

Stiri

Împrumuturile statului au crescut cu peste 18% în ultimele 12 luni. Nici populația nu s-a lăsat mai prejos

Adrian N Ionescu

  Împrumuturile statului au crescut cu peste 18,1% (sau cu 13,9% în termeni reali), în mai față de aceeași lună din 2020, până la aproape… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen: Legea maghiară ce interzice “promovarea” homosexualităţii este o rușine

Iulian Soare

Legea maghiară ce interzice “promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor este o “ruşine” şi contravine “valorilor fundamentale ale UE”, a declarat, miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Istoric, trăim într-o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi mondiale sub rata inflației

Alexandra Pele

”Istoric, trăim cu toții într-o perioadă de represiune financiară cu dobânzi la nivel mondial sub rata inflației pentru a depăși problemele actuale. În România dobânzile… Mai mult

Stiri

Fostul ministru al Energiei Victor Grigorescu, acuzat de fals în declarația de avere

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a avizat miercuri ridicarea imunității lui Victor Vlad Grigorescu, fost ministru al Energiei (între noiembrie 2015 și ianuarie 2017), în Cabinetul Dacian… Mai mult

Stiri

Zona euro, cea mai rapidă creștere economică din ultimii 15 ani – sondajul IHS Markit

Adrian N Ionescu

Economia Zonei Euro a accelerat în iunie până la cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani, ca urmare a relaxării mai multor restricții impuse… Mai mult

Stiri

Contrabanda cu țigarete depășește 10% – studiu Novel

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor se situează în mai 2021 la 10,2% din totalul consumului, în creștere cu 0,3 p.p. față de luna martie, conform companiei… Mai mult