La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Laura Codruța Kovesi a primit aviz favorabil pentru al doilea mandat în fruntea DNA

de Vladimir Ionescu 28.3.2016

lckLaura Codruța Kovesi, propunerea ministrului Justiției, Raluca Prună, la conducerea DNA, a primit luni aviz favorabil (acordat cu unanimitate) din partea Secției de procurori a CSM pentru al doilea mandat și ultimul pe care îl poate avea ca procuror-șef anticorupție.

Mandatele în fruntea parchetelor sunt de trei ani și pot fi înoite o singură dată.

Conform procedurilor, propunerea merge la președintele Klaus Iohannis, pentru aprobare și semnarea decretului de numire.

La interviul susținut luni în fața Secției de procurori a CSM, Laura Kovesi a vorbit despre necesitatea modificării legislației astfel încât acordurile de recunoaștere a vinovăției să poată fi aplicate și în cazul infracțiunilor cu pedepse de peste 10 ani, întrucât i-ar elibera de volumul mare de muncă atât pe procurori, cât și pe judecători.

Despre scurgerile de informații din DNA

„Ne-am confruntat cu astfel de situaţii în 2013, când un procuror-şef al DNA a fost suspectat de fapte de corupţie, n-am avut nicio ezitare, am înregistrat dosarul – a fost repartizat unui procuror din structura centrală şi legea a fost aplicată la fel cum se aplică pentru toţi cetăţenii.

Am avut astfel de situaţii şi cu poliţişti, de fiecare dată când genul acesta de dezvăluiri îmbracă forma unor infracţiuni am constituit doare penale şi le-am investigat la fel ca orice alte dosare; avem poliţişti din DNA care au fost condamnaţi pentru astfel de fapte”, a declarat luni Laura Codruța Kovesi, răspunzând unei întrebări legate de scurgerile de informații din interiorul instituției.

Proiectul managerial

În proiectul de management, depus după anunțarea deciziei CCR care declara neconstituțională supravegherea efectuată de SRI în dosarele penale și înainte de apariția motivării deciziei, ea susținea necesitatea întăririi Secției tehnice și angajarea de noi ofiței judiciari care să facă interceptările telefonice sau ambientale pentru care se apela la ajutorul Serviciului Român de Informații.

„Astfel, pentru monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, pentru realizarea de supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private, DNA are nevoie  de noi lucrători de politie judiciară, autovehicule de diverse tipuri, logistică pentru efectuarea interceptărilor ambientale”, a menționat ea în proiect.

Cea mai mare provocare, spune șefa DNA, este creşterea continuă a volumului de activitate, ca urmare a numărului tot mai mare de sesizări venite din partea cetățenilor (aproximativ 90% din total).

Așa cum declara și interviul de luni, Laura Codruța Kovesi a susținut în proiectul de management că este nevoie de concentrarea pe marea corupție, dosarele fiind prioritizate în funcție de „valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei persoanei să continue activitatea infracţională”.

De asemenea, ea a prezentat și rezultatele instituției în cei 3 ani de mandat: în 2015 au fost trimişi în judecată de peste şase ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2012, respectiv un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori, “cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an”.

Anul trecut, DNA a luat măsuri asiguratorii de aproape jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înfiinţarea instituţiei.

„Consolidarea unui corp de procurori şi poliţişti cu experienţă în finalizarea investigaţiilor complexe şi pregătiţi să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale mandatului. Menţinerea acestei culturi instituţionale reprezintă o condiţie esenţială pentru a asigura în continuare eficienţa luptei anticorupţie”, mai preciza Laura Codruța Kovesi în proiectul managerial şi raportul de activitate.

Cariera Laurei Codruța Kovesi

Și-a început cariera de procuror în 1995, la Parchetul Judecătoriei Sibiu Între 2000 și 2002 a fost procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din Parchetul Tribunalului Sibiu 2002-2004 – procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetului Tribunalului Sibiu

1 septembrie 2004 – 1 decembrie 2004 – procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din aceeaşi structură de parchet

2004 – 2006 – procuror la DIICOT Sibiu

2 octombrie 2006 – este numită procuror general al României, funcţie pe care a ocupat-o până în 2012

Octombrie 2012 – este trimisă ca Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană

Mai 2013 – în urma negocierilor purtate între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, Codruța Kovesi este numită procuror – șef la DNA, iar Tiberiu Nițu, procuror general.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.3.2016

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult