Klaus Iohannis: PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor. Ce conține proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc - CursDeGuvernare.ro
duminică

17 octombrie, 2021

Klaus Iohannis: PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor. Ce conține proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc

29 aprilie, 2020

Klaus Iohannis a anunțat miercuri că atâta timp cât este președinte al României o lege care să acorde autonomie Ținutului Secuiesc ”nu va trece”. Șeful statului a acuzat PSD că ”se luptă să dea Ardealul ungurilor”.

Camera Deputaţilor a adoptat tacit (termenul de dezbatere în prima cameră sesizată a expirat pe 25 martie) proiectul privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Inițiativa legislativă, care a fost depusă de deputați UDMR pe 24 decembrie 2019, urmează să intre miercuri în dezbaterea Senatului, care este for decizional.

Declarația președintelui Iohannis:


Jó napot kívánok (Să aveți o zi bună – n. red.) PSD.

Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor.

Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înțelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale națiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României și împotriva românilor. Este inadmisibil așa ceva și, până sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista!

„În loc să facă conferinţe de presă în care să lanseze ameninţări şi acuzaţii la adresa mea, ar fi trebuit, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, să pună pe ordinea de zi a plenului acest proiect de act normativ pentru a fi respins, cu atât mai mult cu cât procedura era îndeplinită, exista un raport negativ privitor la acest proiect de lege, cu avizele negative”, a afirmat miercuri și premierul Ludovic Orban.


Președintele interimar al PSD a anunțat miercuri, înainte de declarația președintelui Iohannis, că partidul său va vota în Senat împotriva proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.Senatul se reunește în ședință la ora 14.00, având un singur proiect pe ordinea de zi: proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Kelemen Hunor: O declarație nedemnă pentru un președinte, un mesaj PRM-ist violent

„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare. Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a reacționat președintele Uniunii, Klemen Hunor, pe Facebook.

Ce prevede proiectul

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, în urmă cu o lună, de Camera Deputaților.

Guvernul nu susține adoptarea măsurii legislative. Proiectul are avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.

Conform proiectului, „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”. Statutul de regiune autonomă poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

Iniţiatorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.

Cu respectarea principiului menţionat mai sus:

„- Competenţele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.
– Delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.
– Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.

Componența Ţinutului Secuiesc

Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.

„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”, arată iniţiativa legislativă a deputaţilor UDMR.

Un Consiliu de Autoadministrare ar urma să exercite autonomia Ţinutului Secuiesc

Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

Dispoziţiile menţionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii. Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc.

„Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie”, prevede propunerea de lege.

De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Preşedinte cu mandat de patru ani

Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor – Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.

„Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate.

O persoană poate avea maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome. Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private.

Totodată, Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc poate iniţia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din frncţie a preşedintelui Ţinutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunităţii din Ţinutul Secuiesc, lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligaţiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curţii Constituţionale control prealabil la proiecte de decizii şi actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare.

El mai poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

Statut al limbii maghiare

„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege.

De asemenea, autorităţile regiunii autonome, a scaunelor secuieşti aparţinătoare şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea oficială şi firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoaşterea acestora, creând toate condiţiile care garantează egalitatea lor deplină.

„În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativă.

Totodată, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor.

În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, – etnice şi -lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale.

În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române.

În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba şi literatura română este predată după programe şi manuale speciale.

Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituţiile de învăţământ în limba maternă este garantată, mai explică proiectului de lege.

În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

a) în domeniul cultural;
b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate;
c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării;
d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice;
e) în toate domeniile de informare în masă.

De asemenea, cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr