La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

KeysFin: Insolvența ca metodă de antreprenoriat. Riscul afacerilor în România

de Vladimir Ionescu , 30.1.2018

Mediul economic din România anului 2018 se confruntă cu un virus pe cât de activ pe atât de periculos: antreprenoriatul bazat pe insolvența firmelor administrate.

Într-un top al acestei contra-performanțe, primii 10 antreprenori au zeci de firme în insolvență, cu un lider care face „business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă, și alți nouă oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă, potrivit KeysFin.

Cele mai riscante domenii

Cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme înregistrate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI), urmat de construcţii imobiliare (3260 firme), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507), potrivit unui studiu realizat de Keysfin.

„Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depind foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin.

La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149).

La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistica trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, potrivit studiului citat.

Sindromul arieratelor

Evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor fac în continuare obiectul provocărilor anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, sau de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, potrivit analiştilor de la Keysfin.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei). Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale, spune studiul realizat de KeysFin.

„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

„Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii KeysFin.

Riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%), potrivit datelor European Payment Report.

Contraindicați la afaceri

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6.900 de acţionari.

Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).

Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult

Stiri

Alegeri locale / Guvernul PNL schimbă și modul de alegere al președinților de Consilii Județene

Razvan Diaconu

Guvernul discută în ședința de marți un proiect de ordonanță de urgență prin care președinții de consilii județene să fie aleși de membrii instituției, nu… Mai mult

Stiri

PNL vrea să renunțe la canalizarea satelor și gândește un program mai ieftin: construcția de fose septice

Razvan Diaconu

Parlamentarii PNL s-au întâlnit luni cu  ministrului dezvoltării, Ion Ștefan (foto), iar la finalul întâlnirii deputatul Florin Roman a anunțat că potențiala modificare a programelor… Mai mult

Europa

”Alianța bateriilor”: Piața europeană va ajunge la 250 de miliarde de euro în 2025

Vladimir Ionescu

Piața europeană a bateriilor va ajunge la 250 de miliarde de euro până în 2025, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič.… Mai mult