Mediul economic din România anului 2018 se confruntă cu un virus pe cât de activ pe atât de periculos: antreprenoriatul bazat pe insolvența firmelor administrate.
Într-un top al acestei contra-performanțe, primii 10 antreprenori au zeci de firme în insolvență, cu un lider care face „business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă, și alți nouă oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă, potrivit KeysFin.
Cele mai riscante domenii
Cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme înregistrate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI), urmat de construcţii imobiliare (3260 firme), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507), potrivit unui studiu realizat de Keysfin.
„Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depind foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin.
La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.
Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149).
La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.
„Statistica trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, potrivit studiului citat.
Sindromul arieratelor
Evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor fac în continuare obiectul provocărilor anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, sau de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, potrivit analiştilor de la Keysfin.
Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei). Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale, spune studiul realizat de KeysFin.
„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.
Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).
„Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii KeysFin.
Riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%), potrivit datelor European Payment Report.
Contraindicați la afaceri
Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6.900 de acţionari.
Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).
Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.
Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).
Urmărește-ne pe Google News
