fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Deficitul contului curent – sub cel de anul trecut. Investițiile străine, în scădere cu 68%

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele opt luni din 2020, un deficit de 5.789 milioane euro, cu 18,5% sub nivelul din… Mai mult

14.10.2020

Chestiunea

Tendință vizibilă de revenire a industriei, în ciuda cifrelor conjuncturale: Obiectiv – refacerea rapidă a nivelului atins în 2018

România a consemnat în luna august 2020 o scădere de -10,5% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) iar valoarea față de aceeași… Mai mult

14.10.2020

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

KeysFin: Insolvența ca metodă de antreprenoriat. Riscul afacerilor în România

de Vladimir Ionescu , 30.1.2018

Mediul economic din România anului 2018 se confruntă cu un virus pe cât de activ pe atât de periculos: antreprenoriatul bazat pe insolvența firmelor administrate.

Într-un top al acestei contra-performanțe, primii 10 antreprenori au zeci de firme în insolvență, cu un lider care face „business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă, și alți nouă oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă, potrivit KeysFin.

Cele mai riscante domenii

Cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme înregistrate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI), urmat de construcţii imobiliare (3260 firme), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507), potrivit unui studiu realizat de Keysfin.

„Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depind foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin.

La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149).

La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistica trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, potrivit studiului citat.

Sindromul arieratelor

Evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor fac în continuare obiectul provocărilor anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, sau de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, potrivit analiştilor de la Keysfin.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei). Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale, spune studiul realizat de KeysFin.

„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

„Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii KeysFin.

Riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%), potrivit datelor European Payment Report.

Contraindicați la afaceri

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6.900 de acţionari.

Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).

Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Investițiile străine au scăzut la jumătate, la nivel mondial. Doar China a continuat să performeze

Raluca Florescu

În prima jumătate a anului, nivelul investițiilor străine directe în China a fost similar celui din S1 2019, în schimb în SUA și Uniunea Europeană… Mai mult

Stiri

Se reia licitaţia pentru achiziţia celor 20 de trenuri electrice inter-regionale

Adrian N Ionescu

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat reluarea licitației pentru achiziția a 20 de rame electrice inter-regionale (RE-IR), în ultima zi de depunere a ofertelor.… Mai mult

Stiri

Primele vaccinuri anti-Covid vor sosi în decembrie, vaccinarea va începe cu personalul medical – ministrul Nelu Tătaru

Vladimir Ionescu

Prima tranşă de vaccinuri Sars-Cov-2 ar trebui să ajungă în România la sfârşitul lunii decembrie, iar în ianuarie va începe vaccinarea, în primul rând pentru… Mai mult

Stiri

DNA îl poate cerceta penal pe Nicolae Bănicioiu – deputații au votat ridicarea imunității

Vladimir Ionescu

Deputații au votat marți, cu 202 voturi pentru, ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu, pe care DNA îl acuză de trafic de influență și luare de… Mai mult

Stiri

VIDEO / Marcel Boloș: 7 miliarde euro în perspectivă, pentru IMM, în perioada 2021-2027

Redacţia

Ce sume vor avea la dispoziție întreprinderile mici și mijlocii începând de anul viitor și pentru ce tipuri de proiecte a detaliat ministrul fondurilor europene,… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea restricțiilor adoptate în pandemie

Vladimir Ionescu

Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de… Mai mult

Stiri

Poluarea aerului crește cu 21% riscul de deces al pacienților cu Covid, în România

Iulian Soare

Poluarea aerului din România poate crește cu 21% riscul de deces în cazul îmbolnăvirii cu Covid-19, potrivit unui studiu publicat în revista Societății Europene de… Mai mult