Jurnalişti BBC reţinuţi şi bătuţi de forţele libiene. Forţele de securitate loiale lui Gaddafi i-au arestat şi torturat pe cei trei jurnalişti ai unei echipe BBC, care încercau să ajungă în oraşul vestic Zawiya. Ziariştii au fost bătuţi cu pumnii, genunchii şi puştile şi ameninţaţi cu pistolul la tâmplă de către membri ai armatei şi ai poliţiei secrete libiene. Britanicii au fost reţinuţi 21 de ore, iar acum au reuşit să fugă din Libia. Trupele guvernamentale duc o bătălie acerbă pentru a prelua controlul zonelor dominate de rebeli. Tancurile şi artileria au ajuns în oraş, la 50 dekm de capitala Tripoli, în ultimele patru zile. Jurnaliştii s-au legitimat când au fost reţinuţi, încercând să ajungă în Zawiya, evitând restricţiile impuse de guvern în acest sens. Au fost duşi într-o imensă baracă militară din Tripoli, unde au fost legaţi la ochi şi la gură şi bătuţi. Au fost aliniaţi lângă perete şi au reuşit să vadă doar un bărbat în haine civile, cu un pistol în mână, care i-a ameninţat cu arma la gât pe toţi trei. A tras pe deasupra lor, iar când gloanţele le-au şuierat pe lângă urechi, sodalţii râdeau, după cum au povestit mai târziu ziariştii. (BBC News)
Gaddafi lansează o ofensivă diplomatică şi militară. Regimul de la Tripoli a lansat miercuri o ofensivă nouă, diplomatică şi de imagine, pe de-o parte, şi militară contra rebelilor, de cealaltă parte. Forţele loiale liderului libian au câştigat teren în faţa rebelilor în estul ţării. Între timp, Gaddafi a trimis un emisar la Cairo, Abdelrahmane Al-Zawi, un membru al cercului său de apropiaţi. Programul vizitei este necunoscut. Postul de televiziune Al-Jazira afirmă că acesta s-ar putea întâlni cu generali egipteni şi cu secretarul general al Ligii Arabe, Amir Moussa. Un alt emisar a fost trimis în Portugalia, pentru a-l întâlni pe şeful diplomaţiei de la Lisabona, Louis Amado, înaintea unei reuniuni, la Bruxelles, a miniştrilor de externe din ţările UE, consacrată situaţiei din Libia. Alţi trimişi libieni au plecat spre Bruxelles pentru a se întâlni cu oficiali europeni şi cu ministrul de externe italian. Continuându-şi campania mediatică, Gaddafi şi-a multiplicat interviurile acordate presei străine, acuzând, de fiecare dată, Occidentul şi Al-Qaida că ar fi responsabile de revolta din Libia. Liderul de la Tripoli are la dispoziţie, se pare, zeci de miliarde de dolari, în conturi bancare, ceea ce îi permite să-şi plătească bine forţele armate şi mercenarii africani, ca şi pe susţinătorii săi politici. (Le Monde)
Liderul opoziţiei egiptene, Mohamed El Baradei, va candida la preşedinţie anul acesta. Laureat al premiului Nobel pentru pace şi susţinător al reformelor, Mohamed El Baradei a anunţat că va intra în cursa pentru alegerile prezidenţiale, anul acesta, cu condiţia aplicării unor reforme democratice, nu a proprunerilor care sunt acum redactate de guvernul interimar de la Cairo. Între timp, pe străzile din capitală şi în special în Piaţa Tahrir, sutele de protestatari au fost atacaţi de grupuri mici de oameni înarmaţi cu pietre şi cuţite, înainte ca armata egipteană să-i evacueze pe ultimii activişti din centrul oraşului. Reformiştii au rămas în piaţă şi după răstrunarea de la putere a lui Mubarak, în urmă cu o lună, cerând o reforme politice. Televiziunea de stat a difuzat, miercuri, imagini cu sute de oameni, în piaţa centrală, care aruncau cu pietre unii în alţii, protestatarii susţinând că au fost atacaţi de necunoscuţi. Mai târziu, militarii au fost văzuţi evacuând corturile protestatarilor şi cerându-le acestora să părăsească zona. Organizaţia Amnesty International a citat martori care spun că armata îi bătea pe demonstanţi, distrugea corturile de asistenţă medicală ad-hoc şi ştergea cardurile de memorie ale jurnaliştilor care încercau să înregistreze evenimentele. Cel puţin două persoane au fost rănite. (Guardian)
Primele negocieri directe sârbo-kosovare, de la independenţa provinciei. Negociatorul kosovar a l-a descris pe omologul său sârb, la finalul primei zile de discuţii din Bruxelles, ca fiind respectuos, dar prins în capcana trecutului. “N-am reuşit să schimbăm cu aproape nimic poziţia guvernului sârb în ceea ce priveşte noua realitate din Kosovo şi din Balcani. Se pare că ei au venit cu opinii preconcepute, când, de fapt, situaţia s-a schimbat”, a declarat Edita Tahiri, negociatorul kosovar. Statul Kosovo a fost recunoscut de 75 de ţări, iar Curtea Internaţională de Justiţie a recunoscut legalitatea declaraţiei sale de independenţă; Kosovo este acum membru al FMI şi al Băncii Mondiale. “Stefan Bogdanovici, negociatorul sîrb, un oficial din ministerul de externe de la Belgrad, a fost respectuos, şi e foarte bine că această întâlnire a avut loc, având în vedere istoria tragică a războiului din Kosovo”, a mai spus Tahiri. Oricum, potrivit părţii sîrbe, care nu a dorit să acorde un interviu oficial presei, probleme majore precum guvernarea regiunii majoritar sârbe din nordul Kosovo, Mitrovica, şi regiunea majoritar albaneză Presevo din Serbia, nu sunt subiecte abordate deocamdată în dialogul dintre cele două părţi. (EUObserver)
Cei aproape 300 imigranţi din Grecia au încetat greva foamei. După şase săptămâni de proteste, guvernul le-a făcut o ofertă de compromis în privinţa emiterii permiselor de rezidenţă. Majoritatea imigranţilor ilegali erau nord-africani şi circa 100 dintre ei au ajuns la spital cu probleme la rinichi. Mulţi dintre ei au trăit şi au muncit în Grecia aproape 10 ani. Deşi nu şi-au atins scopul în totalitate, protestatarii susţin victoria asupra guvernului. Doreau ca statul elen să nu-i mai trateze ca pe nişte imigranţi ilegali şi să le acorde permise de reşedinţă şi permise de muncă. Guvernul de la Atena i-a convins acum să accepte o măsură de compromis, prin care vor primi permise temporare de rezidenţă, care vor fi reînoite automat la fiecare şase luni, în timp ce va fi investigat fiecare caz în parte. (BBC News)
Salariile UE, raiul pentru est-europeni. Premierul Letoniei, Valdis Dombrovskis, are o misiune dificilă: să reducă salariile şi posturile bugetare, într-un efort pe care-l face ţara sa de a depăşi criza economică. Pentru asta este plătit cu 45.000 de dolari pe an, îşi plăteşte propria asigurare de sănătate şi trăieşte într-un apartament cu 3 camere într-un bloc socialist. În acest timp, însă, alţi oficiali letoni, care lucrează pentru Comisia Europeană câştigă mult mai mult decât el. Andris Piebalgs, comisarul european al Letoniei, câştigă circa 345.000 dolari pe an, de 8 ori mai mult decât premierul. Judecătorul leton din Curtea Europeană de Justiţie primeşte cam tot atât, ceea ce înseamnă că are cu 100.000 dolari mai mult, pe an, decât şeful Curţii Supreme de Justiţie a SUA, de exemplu. Beneficiile sunt bune: un apartament şi o diurnă, un ajutor de circa 6.000 de dolari anual pentru copil, circa 10.000 de dolari pe an pentru distracţie şi o pensie generoasă la care nu este obligat să contribuie. Din 2004, peste 4.700 de est-europeni au venit să lucreze pentru CE, din ţări ca Polonia, Lituania, Bulgaria şi Estonia, care reprezintă acum a şasea parte a forţei de muncă din instituţia europeană. De pildă, 160 de letoni şi 288 de români lucrează în administraţia de la Bruxelles, românii find mai mulţi decât germanii, francezii şi britanicii la un loc. În timp ce guvernele din cele 27 de ţări membre UE se zbat să ia măsuri de austeritate, plătind foarte prost funcţionarii publici, colegii lor de la Bruxelles au salarii care au rămas imune la criza economică. (New York Times)
