Mai mult de jumătate dintre români (51%) consideră că este foarte important să economisească. Sunt mai mulți decât în 2020 (44%) sau în 2019 (36%), însă doar 29% au o rutină de economisire, potrivit studiului anual Money Matters, al Erste Group, în țările Europei Centrale și de Est.
Restul de 71% dintre participanții la sondaj susţin că pun bani deoparte aleatoriu, în funcţie de ceea ce le rămâne la final de lună în cont, după ce îşi asigură cheltuielile curente.
În majoritatea ţărilor din regiune, 1 din 2 respondenţi au declarat că economisesc lunar o sumă fixă, ceea ce relevă o mai bună organizare a cheltuielilor şi prioritizarea economisirii, potrivit unui comunicat al BCR, care prezintă studiul.
Studiul Money Matters a fost realizat la cererea Erste Group şi a vizat ţările din Europa Centrală şi de Est – Austria, Ungaria, Croaţia, Cehia, Slovacia, România şi Serbia. Cercetarea a avut loc în lunile iulie şi august 2021, pe un eşantion de 500 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei bancabile, cu vârsta de peste 15 ani.
În schuimb cresc volumele de bani ținuți în conturile bancare curente la dobânzi nesemnificative.
Cât „pun deoparte” românii
Datele studiului spun că:
- Românii economisesc, în medie, 309 lei pe lună, echivalentul a 58 euro, la un salariu mediu net de 3.541 lei.
- Este mai mult (în lei) cu 8,5% faţă de 2020 (286 lei) şi cu 14,8% faţă de 2019 (269 lei).
- Suma medie lunară economisită pe regiune este de 120 de euro, în creştere cu peste 31,8% faţă de anul 2017, când suma era de 91 euro.
- Austriecii continuă să fie lideri în această zonă a Europei, cu o medie de 344 euro lunar, urmaţi de slovaci cu 123 euro şi cehi cu 119 euro.
- Pe locurile în afara „podiumuui” se află ungurii cu 83 euro, croaţii cu 72 euro şi sârbii cu 47 euro.
- Față de salariul mediu din fiecare ţară din regiune, proporția de 10% economisire la nivelul populaţiei este constantă.
- 30% dintre români au declarat că în ultimul an au economisit sau investit mai puţin din cauza contextului pandemic, media pe regiune fiind de 18,5%.
- 69% dintre intervievaţi au invocat urgenţele şi cheltuielile neprevăzute drept motiv pentru care economisesc.
- 66% au declarat că economisesc pentru a avea o rezervă de bani pentru sine sau pentru familie.
- Doar 13% dintre români consideră că au cunoştinţe solide de educaţie financiară, peste media pe regiune de 9,5%.
Cine ar trebui să facă educație financiară și ce este aceasta?
55% dintre participanții intervievați pentru studiu consideră că intră în atribuţiile şcolii şi a altor instuţii de învăţământ.
Răspunsurile la întrebare vor fi fost multiple:
- 49% cred că este responsabilitatea părinţilor şi a familiei,
- 41% plasează responsabilitatea băncilor şi altor instituţii financiare,
- 41% consideră că intră în atribuţiile autorităţilor publice,
- Și, relevant: 31% cred că este responsabilitatea mass-media.
- Media la nivelul regiunii este de 51,8% pentru respondenţii care consideră că educaţia financiară intră în responsabilitatea băncilor.
Educația financiară trebuie începută din școală, e drept, susținută în familie, de autorități, de bănci și în presă, dar este în definitiv o chestiune de seriozitate individuală, în respectarea unor regului ca aceea propusă de BCR.
Regula BCR de împărţire corectă a bugetului este 50/30/20:
- 50% pentru cheltuieli uzuale,
- 30% pentru dorinţe şi
- 20% pentru economii şi investiţii.
Altfel spus: „Întâi eu – plăteşte-te pe tine prima dată şi 24H – amână achiziţia unui lucru cel puţin 24 de ore pentru a te asigura că ai nevoie de el”.
Totodată este necesară crearea unui fond de rezervă, unde trebuie strânse între 3-6 salarii lunare.
„Este nevoie să ne organizăm sistematic bugetul personal, astfel încât să ştim foarte clar ce venituri şi cheltuieli avem şi cum putem aloca bani pentru economii, dar şi pentru nevoi şi dorinţe”, a declarat Nicoleta Deliu, Director Comunicare, BCR.
BCR oferă o gamă completă de produse şi servicii financiare, printr-o reţea de 18 centre de afaceri şi 16 birouri mobile dedicate companiilor şi 370 de unităţi retail situate în majoritatea oraşelor din ţară cu peste 10.000 de locuitori.
