duminică

21 aprilie, 2024

9 mai, 2019

Judecătorul Ion Popa (60 de ani, foto), fost director în Ministerul Justiției în timpul mandatului Rodicăi Stănoiu (2000 – 2004), a fost reactivat de la pensie și numit miercuri secretar de stat la MJ, la propunerea ministrului interimar, Ana Birchall.

Fost judecător la Buftea, el a fost introdus în minister de Rodica Stănoiu, pe funcția de director al Departamentului de Organizare a Instanțelor și Resurse Umane. Din această poziție, a promovat judecător la Curtea de Apel București, în urma unui concurs pe care chiar el l-a organizat.

În 2005, judecătorul a ajuns secretar general la CSM, ceea ce a făcut-o pe Monica Macovei, ministru al Justiției la vremea respectivă, să spună că numirea este ”o rușine” ce aduce prejudicii imaginii justiției.


Ion Popa a fost dat afară din această funcție, după doar câteva luni, datorită unui raport al CSM ce-l critica pentru ”managementul defectuos”.

Ulterior, a lucrat la Curtea de Apel București, până în vara lui 2018, când s-a pensionat.

Riscul reprezentant de femeia magistrat, în viziunea judecătorului Ion Popa

În 2013, Ioan Popa a publicat în revista Curierul judiciar un „Studiu asupra unor factori de risc și/sau de vulnerabilitate ai sistemului de justiție din România”. Printre aceste riscuri, în opinia actualului secretar de stat de la MJ figurau și Comisia Europeană și Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), femeia magistrat și magistratul pensionar.

„Analiza” pornea de la ponderea femeilor magistrat – erau femei 75% dintre judecători și 51,2% din procurori.


Situația era considerată relevantă de către judecătorul Popa, atât din „perspectivă statistică”, cât mai ales sociologică, se explică în articol. Ele fiind mai numeroase în sistemul judiciar, riscul reprezentat de femeia magistrat se amplifică, dă de înțeles judecătorul, care descrie în articol cum se poate transforma în infractoare o judecătoare sau procuroare necăsătorită:

Dorinta de a face fata onorabil unui astfel de anturaj, de a fi primita si apreciata, ca sa nu mai amintim de ipoteza in care subiectul tine sa epateze, presupune eforturi, dintre acestea retinandu-le doar pe cele materiale si financiare, singurele relevante pentru tema de fata. imbracaminte de firma, bijuterii, accesorii, cosmetice, toate costa. Sigur ca parte dintre bunurile enumerate pot fi acoperite financiar din salariu, dar acel salariu, care nu este chiar atat de mare pe cat spune folclorul despre el, mai trebuie folosit si pentru alte cheltuieli ce nu pot fi omise: hrana, telefon, facturi, transport, etc. Pe baza unui simplu calcul lunar, femeia judecator/procuror constata de regula ca veniturile salariale sunt mai mici decat cheltuielile (…)

Femeia judecator/procuror are disponibilitatea, care devine din ce in ce mai presanta pe masura inaintarii in varsta, de a cauta un sprijin, un partener, care insa va trebui la randul sau sa indeplineasca anumite standarde care sa-i permita compatibilitatea cu cercul relational al femeii judecator/procuror (..)

Frica de singuratate devine tot mai prezenta cu trecerea anilor. In acest context restrictiv, femeia judecator/procuror are foarte putine optiuni decente de cuplu si tocmai de aceea vulnerabilitatea sa se concretizeaza in fata unei eventuale propuneri de nerefuzat venita din partea unui barbat care: are posibilitati financiare, normal fizic, are aparent insusiri morale si afective de apreciat, atent, tandru, receptiv, are un cerc relational de invidiat, acces, eventual, in cercuri diverse ale lumii artistice, sportive, politice, etc. (…)

Acceptand o astfel de relatie care ii asigura un cel putin rezonabil nivel de trai, un tonus deosebit in randul colegilor, o viata sociala de o mare diversitate, preocupari recreative acaparante, toate fara costuri financiare, un loc central de interes din partea partenerului si/sau a grupului, tinta devine dependenta si in acelasi timp tematoare ca ar putea pierde un atare statut, eventualitatea revenirii la situatia anterioara relatiei devenind greu sau imposibil de conceput. Este motivul pentru care la acest moment al relatiei judecatoarea/procuroarea este dispusa la compromisuri profesionale pe care mesianicul partener i le propune gradual (procedeul „startului mic” prin tehnica „aruncarii mingiei joase – low-balling, ori tehnica „piciorului in usa”), relatia capata progresiv valente infractionale, finalul fiind previzibil (…)

Am inclus acest subiect in cadrul vulnerabilitatilor pentru ca de regula ofertantul (sursa), sustinut si finantat tot de regula de grupuri ori structuri influente din diverse domenii, inclusiv infractionale, nationale ori transfrontaliere, urmareste de la bun inceput, prin exploatarea slabiciunilor personale ale tintei si fisurilor sistemului, racolarea judecatoarei/procuroarei si influentarea deciziilor acesteia ori ale altor magistrati, acolo unde exista interes.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: