Jens Stoltenberg transmite Finlandei și Suediei le revine sarcina de a decide dacă doresc sau nu să depună cerere pentru aderarea la NATO și, dacă vor decide asta, vor fi primite ”cu brațele deschise”.
Secretarul general al NATO a susținut joi dimineață o conferință de presă la Bruxelles în care a mai menționat că Alianța este pregătită să ajute Ucraina pe termen lung.
„Dacă vor decide să aplice, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt partenerii noștri cei mai apropiați”, a spus Jens Stoltenberg, citat de The Guardian.
Finlanda și Suedia își vor exprima împreună dorința de a adera la NATO în luna mai, au informat la începutul săptămânii ziarele Iltalehti din Finlanda și Expressen din Suedia.
Catalizatorul deciziei: invazia din Ucraina
În ciuda cooperării strânse cu Alianța Nord-Atlantică, îndeosebi de când Rusia a anexat Crimeea în 2014, ambele țări nordice au ales să rămână în afara organizației.
Dar invadarea Ucrainei din 24 februarie a forțat Suedia și Finlanda să examineze dacă neutralitatea lor militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională.
Potrivit cotidianului Iltalehti, liderii Finlandei și Suediei plănuiesc să se întâlnească la data de 16 mai și după aceea să anunțe public planurile de a aplica pentru a adera la NATO.
Cotidianul suedez Aftonbladet a raportat, citând surse apropiate guvernului suedez, că SUA și Marea Britanie au promis Suediei o prezență militară sporită, exerciții militare mai aprofundate și sprijin „politic puternic” din partea țărilor NATO pentru procesul de aderare.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
În luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii în cadrul Alianţei şi revizuirea conceptului său strategic pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
