Finlanda se pregătește pentru o decizie istorică: țara ia în calcul să adere la NATO. Dezbaterea publică, reaprinsă după invazia Rusiei în Ucraina, demarează miercuri, când guvernul va prezenta Carta albă privind securitatea.
Invazia Ucrainei decisă de Vladimir Putin în februarie a reorientat atenția asupra nevoilor de securitate ale Finlandei. Națiunea nordică are o graniță directă de 1.340 de kilometri cu Rusia.
La baza noului interes al Finlandei pentru NATO este o ironie. Opinia unanimă este că prin invadarea Ucrainei Vladimir Putin a contribuit decisiv la consolidarea alianței pe care ar fi vrut să o submineze.
Ce arată sondajele din Finlanda
Sondajele au arătat că sprijinul din Finlanda pentru aderarea la NATO s-a dublat la 60% în ultimele săptămâni. Ultima cercetare sociologică, publicată luni, arătă că 68% dintre finlandezi susțin aderarea la alianța militară, față de 12% împotriva acestei mișcări.
Raportul de securitate guvernamental nu adoptă o poziție în sine cu privire la apartenența la NATO, dar parlamentul finlandez îl va dezbate și va prezenta guvernului și președintelui o recomandare. Semnificativ, un sondaj recent a constatat că doar șase dintre cei 200 de parlamentari ai Finlandei se opun aderării la NATO.
Posibilă cerere de aderare trimisă luna viitoare
Președintele Finlandei anunța săptămâna trecută că o decizie va fi luată „înainte de mijlocul verii”, cu așteptarea ca Finlanda să solicite oficial să adere la NATO luna viitoare, înainte de summitul alianței de la Madrid la sfârșitul lunii iunie.
Fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb, susținător de multă vreme al aderării la NATO, a declarat pentru Politico că o cerere de aderare este probabil să fie trimisă până la jumătatea lunii mai. „Este evident, atât pentru NATO, cât și pentru Finlanda”, a spus el, subliniind că Helsinki deja cooperează strâns cu NATO, participând la programele de instruire ale Alianței.
Alexander Stubb a spus că istoria a influențat întotdeauna procesul de luare a deciziilor din Finlanda, țara făcând salturi mari în momente semnificative: „Ne-am declarat independența cu toate riscurile pe care le-a implicat în timpul revoluției bolșevice din 1917; Finlanda a acceptat pacea în 1944 pierzând părți din Karelia; în 1991, când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, am solicitat imediat aderarea la UE. Decizia de a adera la NATO ar fi parte a unei traiectorii istorice către Occident”.
Rusia a avertizat Finlanda să nu ceară aderarea la NATO, iar Moscova este de așteptat să lanseze diverse forme de atac hibrid împotriva țării ca răspuns.
Într-un semn a ceea ce ar putea urma, mai multe site-uri web ale ministerelor au căzut în timpul mesajului președintelui ucrainean Volodimir Zelenskii către parlamentul finlandez, săptămâna trecută.
Suedia urmează calea deschisă de Finlanda
Finlanda nu este singurul stat nordic care se gândește la aderarea la NATO. Social-democrații din Suedia, partid de guvernamânt, au lansat o dezbatere internă despre aderarea la alianță. Magdalena Andersson, premierul suedez, a declarat luna trecută că „nu exclude în niciun fel apartenența la NATO”.
Sunt așteptări ca cele două state nordice să se alăture alianței împreună. Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto a declarat luni, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, că cele 2 state fac permanent schimb de informații în ceea ce privește NATO. „Sperăm că, dacă luăm aceleași tipuri de decizii, le-am putea lua cam în același timp”, a spus ministrul de externe.
