Capabilităţile Rusiei în Nord sunt o provocare pentru NATO, organizaţie ce are nevoie de o prezenţă aliată solidă în regiunea arctică, a declarat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Aflat în vizită în Canada, Jens Stoltenberg a afirmat, citat de Reuters: ”Importanţa Nordului este în creştere pentru NATO şi pentru Canada întrucât vedem o consolidare militară semnificativă rusă, cu noi baze şi noi sisteme de arme”.
Premierul Justin Trudeau a afirmat că schimbarea situaţiei geopolitice în ultimele luni a arătat că Rusia este un motiv de îngrijorare în creştere. În acest context, el a promis că ţara sa va informa NATO despre acţiunile realizate de Canada în cadrul Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD).
(Citiți și: ”De ce Războiul Rece se mută la Polul Nord”)
NORAD este o organizaţie înfiinţată de Statele Unite în cooperare cu Canada şi reprezintă un sistem de control şi avertizare aerospaţială pentru zona Americii de Nord.
Canada cere întărirea flancului nordic al NATO
Canada a anunțat la începutul anului că vrea să își întărească capacitățile de apărare ”pe flancul nordic al NATO”, acolo unde, în ultimii ani, Rusia a reocupat baze din timpul Războiului Rece abandonate după căderea URSS.
Potrivit lui Robert Huebert, de la Universitatea din Calgary, pe lângă întărirea capacităţilor sale în Arctica, Rusia a revenit de asemenea la „comportamente din timpul Războiului Rece”, efectuând în ultimii ani incursiuni aeriene şi maritime în „apele teritoriale ale tuturor statelor din Nord”, inclusiv din Marele Nord canadian.
Din cauza acestor manevre militare, Canada, SUA, Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca şi Finlanda au suspendat în martie 2022 reuniunile Consiliului Arctic, în prezent prezidat de Rusia.
În viitor, experţii de aşteaptă să vadă „două Arctici”.
Pe de o parte Rusia, care ar putea invita China să i se alăture în exploatarea de resurse energetice şi minerale submarine şi în dezvoltarea rutei maritime a Nordului.
Pe de altă parte, „celelalte şapte ţări care nu vor să aibă nimic de-a face cu Rusia şi care cooperează între ele”, prognozează Mathieu Landriault, profesor la Universitatea din Ottawa.
***