vineri

21 iunie, 2024

5 decembrie, 2019

Textul de mai jos e un crâmpei din analiza ”De ce Războiul Rece se mută la Polul Nord”, apărut în secțiunea ”Războiul lumilor”, din numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Dincolo de partea vizibilă a confruntărilor geopolitice, există fenomene și comportamente care se desfășoară cu discreție și fără exploziile de verbalitate și poziționare decelabile de media: doar vreun incident mai arată, din când în când, că de la un pol la altul al Pământului se țes strategii cu bătaie lungă. 


Ne privește direct? Desigur: mai ales pe noi, cei așezați pe falia dintre două lumi, unde nu avem voie să facem nicio greșeală. 

Analiza integrală poate fi citită în numărul 96 al CRONICILOR Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 


(Redacția)

(Citiți și: ”Ieșirea din Labirint. Titlurile”)

***

În august 2019, o știre făcea înconjurul lumii. Rusia inaugura un proiect controversat: Lomonosov, prima sa centrală nucleară plutitoare. „Cernobâlul nuclear” pornea din Murmansk, străbătea celebra rută nordică din Marea Arctică și ajungea, după 5.000 de kilometri, în Pevek, un mic port arctic.
Tot din nordul îndepărtat rusesc, lumea a primit știrea exploziei unei rachete cu propulsie nucleară, în apropierea satului Nyonoksa. Toata această efervescență în zona arctică semnalează un interes tot mai crescut al Rusiei pentru regiune. Și nu doar al Rusiei. O întreagă competiție geopolitică pentru acces și resurse pare să fie în toi.

*

Au trecut mai bine de 115 ani de la celebra teorie a geopoliticianului britanic Halford Mackinder cu privire la „pivotul geografic al istoriei”, și anume existența unor spații strategice esențiale pentru competiția globală.

Concluzia geografului britanic era următoarea: „Cine controlează Europa de Est controlează Heartlandul (spațiul dintre Volga, Fluviul Albastru și Arctica). Cine controlează Heartlandul controlează Insula Mondială (blocul continental format din Europa, Asia și Africa), iar cine controlează Insula Mondială controlează lumea”.

Însă de mai bine de douăzeci de ani, s-a produs în afacerile internaționale o reașezare a plăcilor tectonice. Heartlandul a gravitat treptat spre regiunea Asia-Pacific, acolo unde există cea mai importantă concentrare de putere la nivel mondial :
primele trei economii ale lumii – SUA, China și Japonia, zona cu cel mai mare dinamism economic – Asia de Sud-Est, cele mai importante forțe militare – SUA, Rusia și China.

(Citiți și: ”Rusia / Explozie produsă în timpul testelor unei rachete cu combustibil nuclear. Rosatom anunță moartea a 5 angajați”)

În acest context, Europa orientală, vechea regiune-pivot, trebuie să coabiteze cu emergența altor spații strategice conexe regiunii Asia-Pacific.

(………………………………………………………..)

Miza esențială a spațiului arctic, pe fondul schimbărilor climatice

Unul dintre acestea este reprezentat de Arctica, ce se profilează pe fondul încălzirii globale și al topirii calotei glaciare periferice, drept noul Canal de Suez (sau chiar Polar Silk Road).

Noua rută permite o reducere a căii maritime dintre Rotterdam și Yokohama de 40%, de la 20.600 km trecând prin Suez la 12.800 km de-a lungul căii maritime siberiene. Trecând mai aproape de Polul Nord, distanța se poate reduce cu încă 1.000 km.

Acest spațiu strategic emergent este și foarte bogat în resurse (metale rare, 13% din rezervele mondiale de petrol și o treime din cele de gaz) care pot susține dinamismul marilor economii din Pacific.

(………………………………………………..)

Copleșitorul arsenal rusesc de la Polul Nord și competiția cu SUA

Rusia încă este puterea dominantă în acest spațiu, strategia sa politică, militară și economică datând încă din anii 1930. În ultimul deceniu, prezența rusă s-a intensificat prin deschiderea de noi baze militare (Insula Kotelnii din arhipelagul Noua Siberie), desfășurarea de radare și sisteme de rachete, lansarea la apă a noi spărgătoare de gheață și metaniere-spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară (clasa Yamal).

(Citiți și: ”Ieșirea din Labirint: A apărut nr. 96 al CRONICILOR Curs de Guvernare. Sumarul”)

Mai mult, Moscova a redeschis 10 baze aeriene în apropiere de ruta nordică. Este singura care are o flotă militară arctică în adevăratul sens al cuvântului. De cealaltă parte, Canada începe și ea să își afirme suveranitatea în regiune, dar și Statele Unite, care, pentru moment, posedă numai două spărgătoare de gheață (față de 37 ale Rusiei). De altfel, Washingtonul resimte presiunea rusă în Nordul Atlanticului.

Din perspectiva comandantului forțelor navale americane din Europa, amiralul James Foggo, ne aflăm în plină bătălie pentru controlul Atlanticului – „una pe care o vom câștiga prin descurajarea conflictului și deținerea unor avantaje și capabilități superioare”.

Însă de câțiva ani forțele navale ruse trec printr-un amplu proces de modernizare complementar, cu investiții în „bastioane” (perdele integrate de rachete de croazieră și sisteme de apărare costieră) capabile să țină la distanță proiecția de putere occidentală și la adăpostul cărora pot fi puse în pericol rutele maritime nord-atlantice.

(Citiți și: ”Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice”)

Este sugestiv faptul că dintre cele 40 de submarine pe care le are Rusia, mai mult de 20 sunt concentrate în Flota Nordului. Toate aceste elemente au determinat Washingtonul să reînființeze Flota a II-a a Statelor Unite (cu sediul la Norfolk, în Virginia, reunind efective de 950 de militari). În curând, avioane F-35 vor fi instalate în Alaska.

(………………………………………………….)

Și China și-a construit un „Dragon al zăpezilor”       

Un aspect important este creșterea interesului Chinei, care a început, din 2017, să trimită în vizite periodice spărgătorul de gheață Dragonul Zăpezilor. China ar vrea să utilizeze ruta nordică pentru a reduce timpul de transport al mărfurilor sale către piețele europene de la 48 de zile la numai 20.

Mai mult, până în 2030 vrea să crească volumul mărfurilor transportate prin ruta nordică de la 18 milioane de tone la 80 de milioane de tone. De remarcat faptul că Beijingul și-a anunțat disponibilitatea de a susține financiar flota rusă, pentru a face ruta nordică navigabilă.

Interesul a crescut și la nivelul Uniunii Europene, al cărei parlament a adoptat la 16 martie 2017 o rezoluție prin care se recunoaște importanța spațiului arctic pentru securitatea globală europeană.

(……………………………………………..)

***

Analiza integrală poate fi citită în numărul 96 al reviste exclusiv print CRONICILE  Curs de Guvernare.

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(CRONICILE Curs de guvernare – un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: