Războiul din Ucraina a schimbat radical situaţia inclusiv în Arctica, unde colaborarea cu Rusia a fost întreruptă. Pe acest „flanc nordic al NATO”, Canada vrea să-şi întărească apărarea, informează Agerpres, care citează AFP.
„Trebuie să facem mai mult, trebuie să-i echipăm mai bine pe militarii noştri, pentru că ameninţarea este acolo”, a declarat luni şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly cu privire la Arctica, evocând o lume care „s-a schimbat după 24 februarie şi după invazia rusă” în Ucraina.
„Ştim că nu mai suntem atât de în siguranţă, atât de insulari aici, în America de Nord şi în Canada, ca înainte”, a explicat recent generalul Wayne Eyre, comandantul Forţelor Armate canadiene, potrivit căruia „marele Nord este un domeniu de preocupare-cheie”.
În acest context, ministrul canadian al apărării, Anita Anand, care preconizează să se deplaseze în Arctica în viitorul apropiat, a promis să „modernizeze” forţele armate ale Canadei. În 2021, cheltuielile pentru apărare ale Canadei reprezentau circa 1,4% din PIB, un buget pe care Anand intenţionează să-l majoreze la aproape 2%.
Manevre militare
„Extremul nord este de asemenea flancul nordic al NATO”, a amitit Wayne Eyre, subliniind că, în ultimii ani, Rusia „a reocupat baze din timpul Războiului Rece altădată abandonate” în această regiune.
De altfel, în zonă manevrele militare nu au încetat niciodată. Pentru a-şi asigura supremaţia, Rusia face să navigheze acolo o flotă de spărgătoare de gheaţă nucleare.
(Citiți și: ”De ce Războiul Rece se mută la Polul Nord”)
În acelaşi timp, în Norvegia au loc de la mijlocul lui martie mari manevre militare în care sunt implicaţi 30.000 de soldaţi ai NATO şi ţărilor partenere. Organizate la fiecare doi ani, aceste manevre maritime, aeriene, terestre şi cu nave amfibii se desfăşoară pe zone vaste de pe teritoriul norvegian, inclusiv deasupra cercului polar arctic, menţinându-se totodată la o distanţă de mai multe sute de kilometri de frontiera ruso-norvegiană.
Potrivit lui Robert Huebert, de la Universitatea din Calgary, pe lângă întărirea capacităţilor sale în Arctica, Rusia a revenit de asemenea la „comportamente din timpul Războiului Rece”, efectuând în ultimii ani incursiuni aeriene şi maritime în „apele teritoriale ale tuturor statelor din Nord”, inclusiv din Marele Nord canadian.
”Cele două Arctici”
Mai devreme luna aceasta, Canada, SUA, Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca şi Finlanda au suspendat reuniunile Consiliului Arctic, în prezent prezidat de Rusia.
În viitor, experţii de aşteaptă să vadă „două Arctici”. Pe de o parte Rusia, care ar putea invita China să i se alăture în exploatarea de resurse energetice şi minerale submarine şi în dezvoltarea rutei maritime a Nordului. Pe de altă parte, „celelalte şapte ţări care nu vor să aibă nimic de-a face cu Rusia şi care cooperează între ele”, prognozează Mathieu Landriault, profesor la Universitatea din Ottawa.
Aceasta ar putea avea consecinţe asupra politicilor de mediu, estimează el, pentru că Rusia lui Vladimir Putin a făcut din exploatarea de zăcăminte arctice – petrol, gaz şi minerale – o prioritate strategică.
