Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2020 a fost de 5.369 lei, cu 181 de lei sau 3,5% peste cel din luna anterioară.
Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 3,7%, până la 3.298 lei. Sumă echivalentă cu 682 de euro și aproape identică cu cea încasată pentru luna martie, când efectele pandemiei încă nu au fost resimțite la intensitatea din aprilie-mai.
După ajustarea cu nivelul preţurilor (circa 55% din nivelul mediu european, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la 1.241 de euro (sumă echivalentă ca putere de cumpărare la preţurile medii din UE). Este un nou record, dacă se face abstracție de suma încasată conjunctural în luna decembrie 2019 sub efectul primelor anuale.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a crescut cu 7,8 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 221,8%. De reținut, totuși, potrivit metodologiei INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic achitat potrivit prevederilor legale pentru perioada pandemiei de coronavirus.
Pe fondul unei inflații anuale aflate foarte aproape de ținta fixată de Banca Centrală (2,58% în iunie 2020), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a revenit mai clar în domeniul pozitiv (+2,4%, dar, sub nivelul de +3,9% din martie 2020, când valoarea nominală a fost aproape aceeași), după ce consemnase în luna aprilie singura valoare negativă din ultimii ani (-0,5%).
Din păcate, evoluția câștigurilor salariale a fost decuplată de evoluția productivității muncii în industrie, care trecuse oricum pe minus în partea a doua a lui 2019 și a încheiat anul trecut cu -1,3%.
Tentativa timidă de revenire din februarie 2020 (+0,2%) a fost anulată de pandemie, care a prăbușit valorile lunare la -33,6% în aprilie și -26,1% în mai.
De reținut, statul a fost nevoit să preia total sau parțial factura salarială pentru sute de mii de angajați care nu și-au mai putut desfășura normal activitatea productivă. Este un factor obiectiv și imprevizibil care ar impune prudență în acordarea de beneficii sociale substanțial majorate. Acestea au fost votate atunci când se miza pe creștere economică și nu ar trebui aplicate în condiții de criză.
Salariile achitate pe bază de ajutor de stat se contabilizează în media națională CA și CUM s-ar da din rezultate economice concrete. De fapt, ele măresc factura publică și vor afecta echilibrul bugetar. Astfel, statul va trebui să angajeze noi împrumuturi pentru plata pensiilor majorate, a căror bază reală de contributivitate s-a diminuat.
Sectorul de cercetare-dezvoltare, alături de hoteluri și restaurante
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat pe segmentul industriei extractive (+9,5% nominal și +6,7% în termeni reali, ajustat cu inflația anuală). Interesant, comerțul a devansat de puțin pe podium tehnologia informației (+7,6% față de +7,5% nominal și 4,9% față de 4,8% ca putere de cumpărare).
Dintre domeniile bugetare, doar sectorul sanitar (+5,5% nominal și +2,8% în termeni reali) a depășit de puțin media la nivel național (remunerare cam mică pentru efortul depus în această perioadă dificilă). Dacă administrația publică și-a menținut puterea de cumpărare după avansul de +3,3%, învățământul s-a trezit aruncat la coada evoluțiilor din economia națională ( -3,2% nominal și -5,7% în termeni reali).
Alte trei sectoare au rămas sub nivelul de salarizare de anul trecut, cu cercetarea ( -1,6% nominal și -4,1% real) și activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,3% nominal și -2,8% real) încadrând sugestiv pentru atenția care le este acordată revenirea de sezon din domeniul de hoteluri și restaurante (1,6% în sumă absolută și -4% ca putere de cumpărare, de la -24% în luna anterioară).
De reținut, după ce reușise în luna februarie să se apropie de media pe economie, zona critică a industriei prelucrătoare a coborât din nou spre cota de 85% față de salariul mediu (după un avans de doar +3,5% nominal și +0,9% în termeni reali). Reamintim că ne poziționăm, astfel, la o diferență considerabilă față de cota situată în jur de 100% din țările dezvoltate.
