marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 decembrie, 2012

Viitoarea Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF) este necesară pentru a integra organele de supraveghere ale pieţei financiare, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană încurajează această unificare, a declarat, marţi, guivernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Victor Ponta.

În context, Isărescu a precizat că BNR a propus, iar Guvernul a promovat mai departe proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru constituirea Autorităţii de Supravehgghere Financiară, care integrează Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Motivele invocate de Isărescu pentru constituirea Autorităţii:

  • Este evident că arhitectura financiară din Europa se schimbă, se schimbă dramatic şi foarte rapid. Un trend vizibil este ca diversificarea instituţiilor de supraveghere să se oprească – a fost, într-adevăr, un trend în Europa, în care diferite sectoare ale pieţei financiare au avut organe de supraveghere separate şi, de câtva timp, are loc o integrare a acestora. Există o urgenţă şi aceasta este rapiditatea cu care se schimbă arhitectura financiară europeană.
  • Din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, în 15 există o singură instituţie de supraveghere. Fie în patru dintre ele, supravegherea este concentrată pentru tot sectorul financiar la Banca Centrală, fie, în restul de până la 15, avem situaţia în care supravegherea este unificată într-o instituţie separată, cum este de exemplu în Germania, Polonia, în Anglia, în Ungaria. Deci cam aceasta este tendinţa în Europa. Şi cred că trebuie să mergem în direcţia europeană, să nu ne gândim la alte inovaţii.
  • Legat de tendinţele din Europa, se referă la rolul Băncii Centrale. Banca Centrală Europeană sprijină ideea ca supravegherea bancară, de regulă, să fie la Banca Centrală, întrucât la Banca Centrală se află cei mai buni specialişti. Există, în mod natural, o concentrare de informaţii. Nu uitaţi că toate conturile băncilor comerciale există la Banca Centrală. Cu alte cuvinte, Banca Centrală poate să ia pulsul de fiecare clipă sau în fiecare clipă, pentru băncile comerciale participante la sistem. Iar pentru ţările cu pieţe financiare nebancare mai mici, cum este şi cazul României, să se creeze o singură instituţie integrată de supraveghere.

Premierul Ponta: Va fi o autoritate tehnică, nu politică

Premierul Victor Ponta a susţinut, la rândul său, că viitoarea Autoritate de Supraveghere Financiară va avea un caracter tehnic, nu politic.


„Nu va fi o autoritate politică, ci va fi o autoritate tehnică, extrem de importantă şi atunci calificarea profesională a celor care vor face parte, va fi un preşedinte, vicepreşedinţi, membri ai board-ului, toţi aceştia, din punctul meu de vedere şi în mod sigur şi al parlamentului, vor fi selectaţi în primul şi în primul rând pe criteriul profesional. Nu cred că poate să meargă acolo cineva care nu ştie ce înseamnă o piaţă financiară”, a spus Ponta.

El a arătat că şefii viitoarei Autorităţi vor fi numiţi de Parlament.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De asemenea, instituţia va fi în relaţie directă cu Legislativul. dar şi cu Banca Centrală Europeană, a precizat prim+ministrul.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară – trebuie să aibă toate instrumentele legale, trebuie să aibă legitimitatea, pentru că, evident, va rămâne, în continuare, ca şi Banca Naţională, într-o relaţie directă cu Parlamentul României, nu neapărat cu Guvernul, – Parlamentul este cel care numeşte conducerea – și cu Banca Centrală Europeană şi autorităţile centrale europene care reglementează acest tip de pieţe financiare”, a mai spus Ponta.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: